Universitatea și economia. Interviuri cu Daniel Metz (NTT DATA Romania) și Voicu Oprean (AROBS)

Daniel Metz (stânga) și Voicu Oprean (dreapta) | Foto colaj: Dan Bodea

Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania: „Fără universități, nu ne putem închipui existența Clujului în viitor”


Cât e de importantă UBB pentru mediul de afaceri IT din Cluj?

Din punctul meu de vedere, boom-ul economic înregistrat de orașul nostru, dar și de regiune, se bazează în mare măsură pe existența universităților, pentru că, privind în trecut, în 2000 când am înființat compania EBS, ăsta a fost motivul primordial pentru care am venit în Cluj, iar al doilea a fost infrastructura de atunci a orașului, care avea un zbor direct spre Germania. Universitățile, de atunci și până astăzi, au devenit și mai importante pentru noi. De ce? Pentru faptul că, și nu vreau să supăr pe nimeni, peste 50 la sută din economia Clujului nu vine din producție manufacturieră, de proces, industrială sau de altă natură, ci este bazată pe știința cunoașterii – knowledge base things, din această zonă de servicii intelectuale. Fără universități, eu cred că nu ne putem închipui existența Clujului în viitor, și asta nu doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere comunitar, al vieții culturale. Cred că marea realizare a ultimilor ani este tocmai că s-a ajuns la o colaborare foarte intensă între mediul universitar și cel de business.

A venit ca o necesitate acest lucru?

Da, universitățile au făcut de multe ori primul pas către noi pentru a se interesa de zonele noastre de interes, din punctul de vedere al aptitudinilor pe care trebuie să le aibă absolvenții lor, astfel încât ei să ne ajute în ceea ce facem. Desigur, lucrul acesta nu se poate considera ca unul uzual, ca cineva din sectorul public să fie interesat de sectorul privat, astfel încât să avem o situație de win-win. Ca să aduc un pic vorba și de cifre, să știți că NTT DATA Romania a sprijinit în ultimii ani cu peste 400.000 de euro domeniul academic.

Gestul acesta de a veni în întâmpinarea nevoilor domeniului privat diferențiază de fapt UBB de restul universităților din țară…

Eu cred că UBB are o abordare vizionară în această direcție și această colaborare cu mediul de afaceri nu vine doar din ultimii doi-trei ani. Am sprijinit și sprijinim UBB nu doar cu linia de studiu în linia germană, cu cele două programe de master și cel postuniversitar, de exemplu, ci și într-o serie lungă de conferințe foarte importante pentru universitate, pentru că, acolo, studenții, cercetătorii și cadrele didactice de acolo, își prezintă comunității științifice internaționale rezultatele muncii lor.

Apoi, aici, în cadrul companiei avem, de exemplu, patru săli de curs pentru studenți, printre care și un amfiteatru mare, unde s-au susținut peste 58 de mii de ore de curs. Această cifră nu este întâmplătoare și nu este nici mică.
De ce am făcut acest lucru? Pentru că, odată, se confruntau cu lipsa de spații, și apoi pentru că, în cele din urmă, este și în avantajul nostru.

În plus, în toți acești ani, pe lângă faptul că am angajat mulți absolvenți, am oferit și o sumedenie de locuri de practică pentru studenți. Nu în ultimul rând, odată cu banii mai puțini ce vin dinspre Uniunea Europeană, avem programe de cercetare sprijinite de noi, în care analizăm exact felul în care ar trebui integrați absolvenții lor în piața muncii. Și toate astea reprezintă eforturi pe care noi le facem, pentru că eu cred în principiul care spune că nu poți să iei resurse de pe piață și să generezi valoare adăugată fără a oferi ceva înapoi. Trebuie să fim conștienți că, odată secat acest izvor de resurse, atunci ne vom închide și noi porțile la un moment dat. Desigur că ar trebui lucrat și mai adânc, încă din sistemul preuniversitar, pentru că e importantă calitatea umană și profilul viitorilor studenți, dar asta e o altă discuție și o provocare și mai mare. Spun doar că învățământul preuniversitar este mai rigid și nu beneficiază de această independență pe care o au universitățile.

Urmează alegeri foarte importante la universitate, la ce vă așteptați, ce ar trebui să facă noua conducere a acesteia pentru a menține instituția pe acest drum, cu ce ar trebui să vină în plus?

Tocmai asta ar trebui să facă, să continue acest trend vizibil pozitiv implementat în ultimii ani. Trebuie să pregătim universitățile pentru provocările viitorului. Suntem cu toții în fața unor schimbări și a unor transformări la nivel global. Economia nu mai funcționează ca acum 5-10 ani, și aici vorbim de o integrare, de o aliniere la standardele care există la nivel internațional. Nu poți dezvolta o universitate într-un acvariu, într-un glob de sticlă, neținând cont de tendințele la nivel global. Și această deschidere spre lume pe are o vedem în momentul de față la universitățile clujene trebuie să continue, să existe în curricula lor acest pas spre inovare. E nevoie, pe lângă echilibru, de minți deschise, care să înțeleagă în profunzime evoluția societății în ansamblu, pentru că nu avem nevoie doar de IT-iști, ci și de profesori, de economiști și așa mai departe.

Tocmai asta ar trebui să facă, să continue acest trend vizibil pozitiv implementat în ultimii ani. Trebuie să pregătim universitățile pentru provocările viitorului. Suntem cu toții în fața unor schimbări și a unor transformări la nivel global. Economia nu mai funcționează ca acum 5-10 ani, și aici vorbim de o integrare, de o aliniere la standardele care există la nivel internațional. Nu poți dezvolta o universitate într-un acvariu, într-un glob de sticlă, neținând cont de tendințele la nivel global.

Ubiversitatea „Babeș-Bolyai” este principala putere intelectuală a Clujului | Foto: Pixabay

Voicu Oprean, CEO AROBS: Universitățile sunt pentru Cluj, cum este Stanford-ul pentru Sillicon Valley


Cât e de importantă UBB pentru mediul de afaceri clujen?

Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică reprezintă principalele universități de unde noi recrutăm personal și aduc plus valoare pentru firmele noastre. Eu, la rândul meu, sunt absolvent al ambelor instituții, deci cunosc ambele medii universitare și cred că ele reprezintă pentru Cluj cam ceea ce este Stanford-ul pentru Sillicon Valley, dacă ar fi să fac o comparație. Este o comunicare two-way street, cum se spune, și într-o direcție și în cealaltă. Pe de altă parte, noi aducem destul de mulți studenți la mastere și care, apoi, devin disponibili pe piața muncii.

Asta înseamnă că vorbim despre o poziționare a acestor universități în fruntea celor din țară?

Este clar acest lucru, și nu spun asta doar pentru că sunt clujean și unul care a absolvit cele două instituții, dar ambele au un rol extraordinar de important pentru ecosistemul local, cum, la fel, un rol foarte important îl au administrația locală, companiile și zona de utilizatori.

Vorbim de un model pentru celelalte universități din țară?

Cu siguranță că da, și doar prin simplul fapt că aici la Cluj se comasează discipline care nu par să aibă nicio legătură una cu alta, vezi Dreptul, Studiile europene, zona de FSPAC și așa mai departe.

Cum și când ați început colaborarea cu UBB?

Nici nu mai știu, acest lucru e practic undeva în negura timpului, dar cred că lucrurile s-au deschis mai bine în ultimii cinci ani, aș zice. S-a văzut o deschidere, iar unul dintre motive este și faptul că profesorii au început să plece de la universități și au intrat în zona de business. Atunci au început să simtă că această componentă de business este un jucător important în tot acest ecosistem pe care ei îl creează. Evident, apoi acest lucru a ajuns la studenți, aceștia au început de la anii mici să lucreze. Unele universități, precum Babeșul, au forțat în ultimii doi ani prezența obligatorie la cursuri, fapt care a dus la cursivitatea procesului de învățământ, în paralel cu reducerea anilor de studiu.

Aveți o contribuție importantă la formarea noilor generații. De unde a pornit această inițiativă?

Cred că, mai devreme sau mai târziu, toate firmele vor ajunge la aceeași concluzie că trebuie să se implice în educarea oamenilor și vor trebui să și dea ceva înapoi, nu doar să ia. Adică, cu toții luăm absolvenți, într-adevăr, câteodată ne plângem mai mult sau mai puțin că sunt trainuiți bine sau nu. În funcție de generație putem să avem diverse surprize, una mai bună decât cealaltă sau un an mai bun decât altul, dar, până la urmă, doar implicarea fiecărei firme, a fiecărui antreprenor sau corporație, ajută în creșeterea sistemului educațional. Evident, pașii nu sunt mari, sunt niște pași mici, dar pe care toți îi facem, iar cei care nu sunt conștienți vor trebui să învețe asta.
Avem mai multe proiecte derulate cu cei de la UBB, printre care laboratorul de IOT (Internet of Things) și FluxLabs. Primul a venit la inițiativa unui cadru didactic, a Simonei Motogna, care ne-a abordat pe noi în primul rând ca firmă, apoi ca grup de firme prin Transilvania IT Cluster. S-a difuzat informația că ei au nevoie de susținere și, fiecare, în funcție de anumite priorități și disponibilități financiare, a ajutat în acest sens.

Aveți deja o experiență mare în ce privește colaborarea cu cei de la UBB. Ce așteptări aveți de la noua conducere a universității pentru viitorul care vine? Ce s-ar putea face mai bine decât până acum, dacă ar putea să aducă ceva nou?

Evident, este loc de multe îmbunătățiri. Eu aș zice să continue programele existente, nu sunt pentru schimbări majore. Avem, de exemplu, un proiect antreprenorial cu Universitatea „Babeș” de cinci ani pe care-l susținem, alături de alte trei firme, prin care un anume curs de proiecte colective l-am transformat într-o zonă de învățare a ceea ce înseamnă zona antreprenorială, ce înseamnă să preiei un produs de la stadiul de idee, să-l duci până în zona de comercializare, chiar de a face bani din el. Sper ca acest gen de proiecte să continue, este o zonă susținută integral de comunitatea de IT din Cluj. Mai există un astfel de proiect pe zona de vorbitori de limbă gemană. Sunt, deci, proiecte care au un foarte mare sens pentru că îi apropie pe studenți de zona de business și, mai mult, nu-i transformă în carne de tun pentru multinaționale sau pentru firme din domeniul serviciilor, ci îi duc în zona de produs și educă ceea ce înseamnă dezvoltarea unui produs și a unei soluții pe piața românească. Deci, mi-aș dori să se continue ceea ce se face acum și, în plus, mi-aș dori să crească cifra de școlarizare, pentru că e o industrie într-o continuă creștere, iar noi simțim continuu o presiune de creștere a numărului de angajați.

Distribuie:

Postaţi un comentariu