Opinie TR: Alegeri universitare în vremea infodemiei

Fotomontaj TR

Atunci când panica stârnită de COVID-19 se va fi potolit, numeroase învăţăminte privind prevenirea şi gestionarea epidemiilor, precum şi a consecinţelor sociale şi economice ale acestora vor trebui trase. Dar un lucru este evident încă de pe acum: frica distorsionează grav realitatea şi, într-o măsură, infectează societatea mai rău decât virusul însuşi. Şi că, în astfel de situaţii, frica derivă din necunoaştere.

Instinctul fricii şi instinctul urgenţei i-au ţinut în viaţă pe strămoşii noştri şi rămân înpământenite în subconştientul uman. Utile altădată, astăzi, stimulate de inevitabilele excese ale mass şi social media, aceste instincte neatenuate de cunoaştere alimentează o epidemie de panică mai greu de controlat decât cea infecţioasă. După cum remarca un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „noi nu luptăm doar cu o epidemie, luptăm cu o infodemie (infodemic, în engleză)”. Cei ignoranţi se constituie în categoria vulnerabilă în faţa ambelor epidemii. Ce altceva decât o spaimă iraţională îi mână primii pe romii din Italia către satele natale din România, unde neîndoielnic, la nevoie, şansele unui tratament eficient sunt mai mici decât în ţara de unde au plecat. În aceste vremuri, cunoaşterea poate face la propriu diferenţa dintre viaţă şi moarte. O bună igienă personală şi măsuri de prevenţie rezonabile diminuează până spre zero pericolul îmbolnăvirii, pe când luarea de bune a unor idei trăznite agravează riscurile. „Virusul ucigaş”, cum îl alintă televiziunile, dă o rată a mortalităţii nu mai mare decât pojarul, o altă boală fără tratament, dar care dezvoltă acelaşi gen de literatură fake news cu consecinţe potenţial dramatice pentru creduli.

Circulaţia atâtor idei înfricoşătoare, pe lângă faptul că blochează abilitatea de a asculta argumente ştiinţifice, ecranează informaţiile referitoare la alte evenimente relevante. În panica diseminată de COVID-19 trec fără a fi remarcate alegerile în curs de la cea mai mare universitate din Cluj. Disproporţia informaţională este evidentă: la o căutare „Coronavirus la Cluj”, Google generează 20.100.000 de rezultate, în timp ce „Alegeri la UBB” nu strânge decât 42.200. Dar relaţia celor două situaţii cu însemnătatea lor reală este de fapt inversă. Coronavirusul nu infectează Universitatea, decât cel mult temporar, în timp ce cunoaşterea pe care aceasta o generează este leac sigur în prevenţia panicii despre care experţii spun că este unul dintre factorii majori care contribuie la extinderea epidemiei. Contextul dramatic al infodemiei pune în evidenţă rolul necesar al Universităţii în evoluţia cunoaşterii, a cercetării ştiinţifice şi în promovarea gândirii autonome.

 

 

Postaţi un comentariu