Campania Tinerii Clujului a ajuns la final: 38 de tineri și zeci de idei pentru un oraș mai cosmopolit, mai viu și mai curat

Sunt tineri, optimiști, plini de idei și au viitorul în față. Sunt deschiși să-și facă cunoscute opiniile, nu critică fără să ofere alternative și, dacă ar fi o metodă prin care să ia picamerul și să „dărâme” orașul pentru a-l reconstrui, ar face-o fără ezitare dacă ar ști că prin acest demers Clujul ar progresa. „Progresul e dureros și cere sacrificii în orice domeniu, dar nu poți să îți descoperi adevăratul potențial fără să dai cu capul, sau să se uite lumea la tine ca la nebuni. Trebuie să pornim de undeva. Dacă am lăsa niște ingineri și arhitecți tineri să remodeleze orașul aș fi de acord să dărâme tot. E o mișcare necesară”, consideră unul dintre tinerii cu care Transilvania Reporter a stat de vorbă pe parcursul anului Capitalei Europene a Tineretului în cadrul campaniei inițiate la mijlocul lunii mai.

Un organizator de evenimente, un antreprenor și coordonator al unui proiect de succes, un lector de limbă poloneză, un matematician îndrăgostit de gastronomie, doi jurnaliști, managerul celui mai iubit festival de film din România, o scriitoare, trei tineri „de profesie” voluntari, un sportiv amator, un IT-ist, managerul unui cunoscut festival de jazz, o actriță, un specialist în terapie prin artă, o expertă în econometrie, un regizor, un olimpic la biologie, un olimpic la informatică, un alpinist, trei arhitecți, o cântăreață, un antrenor, o specialistă în PR, o specialistă în comunicare și administrație publică, un antreprenor, un paramedic voluntar, directorul unui cunoscut festival de film de comedie, o specialistă în marketing, un profesor de limba franceză, inițiatorul unui brand de referință în Cluj, un absolvent de filozofie, un voluntar dedicat cercetășiei, un absolvent de psihopedagogie specială, un dirijor și un analist financiar, în total 38 de tineri, au răspuns întrebărilor Transilvania Reporter cu privire la orașul în care s-au născut, au crescut, sau care i-a primit la studii în momentul în care și-au luat viitorul în propriile mâini. Au vorbit despre ei și proiectele lor de succes, despre speranțele pe care le au pentru orașul în care vor să își dezvolte afacerile și despre vibe-ul special al unui oraș din care nu s-ar vedea plecați.

Pe unul dintre tinerii dedicați profesiei lui, Transilvania Reporter a decis să îl onoreze la sfârșitul lunii noiembrie cu Premiul Media de Excelență. Profesorul Daniel Gherasim face zilnic naveta între Cluj și două școli din județ unde predă elevilor limba franceză. Își practică profesia cu pasiune, într-o țară în care profesorii sunt adeseori disprețuiți de părinți și umiliți de stat. Pe astfel de tineri v-am invitat să îi cunoașteți în 2015: tineri dedicați pasiunii și profesiei lor, care nu se dau bătuți oricare ar fi piedicile.

Îmi doresc…

Visul meu este ca orașul să nu mai sufere din punct de vedere urbanistic, iar cartierele să fie și ele dezvoltate. Îmi doresc un Cluj mult mai verde, nu doar în curțile interioare din centru, ci și pe bulevardele importante. Orașul este pe un trend ascendent și cred va continua pe acest trend, dar momentan Clujul nu cred că are proiecte strategice foarte bine făcute. După părerea mea, Clujul va crește foarte mult în zona de IT și în zona antreprenorială. Acest oraș îmi oferă tot ce vreau”, a mărturisit într-un prim interviu din seria Tinerii Clujului, Andrei Mutu, coordonatorul proiectului de succes I Love Cluj.

Jurnalistul Andi Daiszler și-ar dori ca orașul în care trăiește să devină capitala festivalurilor. Îl vede cu cel puțin 10-15% mai mare din punctul de vedere al firmelor de IT care activează aici, și vede infrastructura în construcție. „Nu știu dacă se poate schimba orașul în cinci ani, dar în cinci ani vom avea sigur șantiere. De asemenea, aeroportul cu pista lui în construcție îl văd că va deveni mult prea mic pentru nevoile orașului. Mi se pare că noi, ca și clujeni suntem mândri că trăim în acest oraș, dar nu iubim infrastructura Clujului și criticăm fiecare sector în parte. Aș vrea ca cei care conduc orașul să fie deschiși sugestiilor și aș vrea ca cineva să analizeze aceste sugestii. Sunt mulți oameni cu idei care pot fi puse în practică. Avem o cultură a festivalurilor, avem Photo Romania, TIFF, Electric Castle, avem Untold, Jazz in the Park, ceea ce ne diferențiază de restul orașelor. Pentru asta merită și administrația aprecieri. Pentru trafic, pentru cabluri, pentru clădirile care stau să cadă în centrul orașului, pentru lipsa unei viziuni pe termen lung, pentru Someșul navigabil care nu s-a mai făcut, pentru Cetățuie, administrația merită doar critici”, declara Andi Daiszler în interviul pe care ni l-a acordat anul trecut.

„Clujul nu e un oraș de tranzit. Lumea vine să rămână”

Directorul Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj, Horațiu Dan consideră că un oraș adevărat trebuie să fie într-o dinamică și într-o dezvoltare continuă. „Clujul e unul dintre acele orașe din Europa care pot fi numite acasă și care au acele elemente de acasă. Clujul nu e un oraș de tranzit. Lumea vine să rămână. Clujul înțelege că totul trebuie să fie orientat spre om, spre calitatea vieții, într-adevăr cu multe neajunsuri. Partea pozitivă e că neajunsurile acelea încet, încet se corectează, dispar. Orașul evoluează. Se întâmplă lucruri pe toate planurile”, precizează Horațiu Dan.

Trendul ascendent al orașului este remarcat de majoritatea tinerilor pe care i-am intervievat. Arhitectul Codruța Ghiran simte un trend ascendent atât economic, cât și arhitectural, dar și din punct de vedere al spațiului public. Este optimistă în ceea ce privește viitorul orașului în care s-a născut, dar consideră că trebuie să existe dorință de schimbare atât din partea cetățenilor, cât și din partea politicienilor. „Eu, dacă aș fi primar mi-aș investi toate resursele în infrastructură pentru a conecta orașul cu dotări. Este o situație ciudată faptul că încă se construiește în perimetrul orașului, în zone care nu sunt conectate la oraș. În oraș avem foarte multe zone industriale în situație incertă care au potențial să fie relansate”, atrage atenția tânăra arhitect. Vlad Gliga, inițiatorul TEDxEroilor, este de părere, și  el, că orașul se dezvoltă foarte repede. „Depinde de noi și de primărie în ce direcție se schimbă, dar cred că are șanse să se schimbe într-o direcție bună. Cred că dacă ne ținem de treabă, va fi un oraș mult mai frumos peste cinci ani. Școlile de top din Statele Unite au o regulă de aur: performanțele, reușitele anterioare sunt ce mai buni prevestitori pentru reușitele viitoare. Dacă ne-am lua după asta, următorii cinci ani vor fi cel puțin la fel de buni în dezvoltarea orașului”, consideră Vlad Gliga.

Tinerii pe care Transilvania Reporter i-a intervievat văd Clujul pregătit să devină Capitală Culturală Europeană în 2021 și îi recunosc potențialul în domeniul IT-ului, cu toate că, spun unii dintre ei, orașului nu i-ar lipsi puțin mai multă educație antreprenorială, de comunicare și vânzări pentru a putea duce creativitatea și inovația de pe plan local, la nivel global. „Avem avantaje foarte mari, noi clujenii. Avem echipe de fotbal, dar mai important este că acest oraș este un pol important pentru artele marțiale: judo, karate WKC, aikido, taekwondo. De aceea îmi place Clujul pentru că oriunde altundeva în țară nu aș avea toate astea. Îmi mai plac restaurantele bune din Cluj și, pentru un gurmand desăvârșit cum sunt eu, contează foarte mult. De asemenea, Clujul stă foarte bine la capitolul internet. Noi dezvoltăm jocuri și site-uri și aflăm după aceea că omul din alt colț din lume nu are conexiunea pe care o avem noi acasă. Atunci ne dăm seama că suntem într-un pol al IT-ului care tehnologic oferă oportunități pe care majoritatea lumii nu le are. Nu sunt nici fanul, nici inamicul patriotismului. Normal că vreau să creez valoare la mine acasă, dar în același timp vreau ca la mine acasă să fiu lăsat în pace să îmi fac treaba”, declară Daniel Tămaș, care conduce un business de milioane de euro.

Idei=Fapte în fază de proiect

Pentru Ioana Diaconu-Mureșan, lector de limba poloneză la UBB, Clujul este orașul ideal: suficient de mare încât să găsești mereu ceva interesant de făcut, dar destul de mic încât să-ți poți crește copiii în siguranță. Ce îi lipsește Clujului, spune ea, este o rețea de metrou. „Cred în potențialul Clujului, cred în implicare și știu că împreună facem Clujul mai frumos. Resurse există întotdeauna – și o spun ca reprezentant al unui Centru cultural cu buget cvasi-inexistent”.

În ceea ce-l privește pe Cristian Hordilă, manager al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), Clujul este un oraș foarte plăcut și liniștit în mod creativ. Cu toate acestea, el reproșează clujenilor falsa implicare în soluționarea problemelor la nivel de comunitate. „Dorim foarte mult de la oraș, dar nu suntem proactivi. Când mă întorc la Cluj eu întotdeauna zic că ce bine e aici, că se face cât de cât ceva. Dar este nevoie și de noi care stăm pe margine să facem anumite lucruri. Cred că asta aș schimba la Cluj. Mi-aș dori să fim în continuare mult mai proactivi din punct de vedere social. După ideea de a lua atitudine în mod public, prin intermediul protestelor, de exemplu, urmează și momentul în care îți sufleci mânecile și finalizezi ceva. Nu doar ai semnalat  o problemă, ci ai venit și cu o soluție și te-ai ocupat și de implementarea ei”, atrage atenția Cristian Hordilă. Și Cristian se numără printre cei care cred că peste cinci ani Clujul va fi în poziția de câștigător al titlului de Capitală Culturală Europeană, dar are și o teamă care speră să nu se adeverească în privința unor evenimente sezoniere și oportuniste, cu formă, dar fără fond, care vor fi organizate atunci doar din perspectiva faptului că vor exista bugete: „Mi-ar plăcea să cred că orașul își va păstra vibe-ul de oraș festivalier, cu evenimente culturale, dar toate reunite sub umbrela unei strategii. Mai sper ca până în 2020 acest punct culminant de mai-iunie de festivaluri să nu mai existe și să fie o distribuire constantă a evenimentelor pe toată durata anului”.

Regizorul Alexandra Felseghi visează la un Cluj în care tinerilor să le fie acordată mai multă încredere, actriței Diana Buluga i-ar plăcea o conexiune mult mai solidă între mediul cultural și mediul business, iar experta în econometrie, Cristina Râștei, își dorește un management mai bun al deșeurilor în oraș. În timp ce paramedicul voluntar SMURD, Mihai Oprea, ar schimba mentalitatea oamenilor în ceea ce privește siguranța lor pe stradă, jurnalistul Ovidiu Damian și-ar dori un oraș mult mai accesibil persoanelor cu dizabilități. Romina Zwaraşevski, care la 16 ani se poate mândri cu o veritabilă carieră de voluntar, speră ca în Cluj să se acorde mai multă importanță spațiilor verzi și restaurării clădirilor istorice, în timp ce o dorință „modestă” a arhitectului Alexandru Rotar este ca Piața Unirii să devină zonă pietonală, inclusiv Strada Napoca și Bulevardul Eroilor. Profesorul de franceză Daniel Gherasim speră ca în cinci ani să vadă un Cluj fără cabluri, un Cluj plin de verdeață și un Cluj în care clădirile vechi sau chiar cele istorice să fie renovate în așa fel încât să nu arate „ca după război”, dar nici să își piardă din valoare în urma unor lucrări neglijente. În ceea ce-l privește pe sportivul Cătălin Sânpetrean, el vede un Cluj mult mai aglomerat și haotic peste cinci ani, dar speră să fie „salvat” de evenimente culturale mult mai consistente și mai valoroase. „Primăria într-adevăr își dorește ca orașul să aibă o viață vibrantă, dar susținerea este cam subțire și merge de multe ori doar unde trebuie să meargă. Uneori, dacă nu cunoști persoana potrivită nu primești finanțări. E o realitate în acest moment și nu trebuie să fim ipocriți. Dacă așa vrem să fim, trebuie să ne asumăm, iar dacă vrem să fie mai bine, atunci trebuie să facem parte din schimbare”, consideră Cătălin. Arhitectul Răzvan Luca crede că orașul în care își desfășoară activitatea a ajuns în acest moment doar la 20% din potențial, așa că se așteaptă ca peste cinci ani să crească și chiar să își dubleze potențialul. Îl vede nu cu mai puține mașini, dar cu mai puțini șoferi, cu mai multe alei pietonale, cu mai multe piste de biciclete și cu mai multe benzi doar pentru mijloacele de transport în comun.

Lui Vlad Căpușan i-ar plăcea să vadă Clujul mult mai curat, cu mult mai multe activități în natură. „Exact cum evenimentele culturale au acaparat Clujul în anul Capitalei Tineretului, poate aș transforma într-un an Clujul în Capitala Sportivă a Europei sau Capitala Verde a Europei, în care să vină oameni din toată lumea, să alerge aici și să participe la activități sportive. Având în vedere că ne aflăm într-o zonă extraordinară din punct de vedere al reliefului aș promova mult mai mult sporturile de aventură: escalada, zborurile cu parapanta, alergarea montană, poate aș organiza chiar un festival de sporturi extreme. De asemenea, dacă aș avea o oarecare influență aș amenaja Someșul și l-aș face navigabil”, propune alpinistul Vlad Căpușan. Roxana Rugină, inițiatoarea proiectului Cluj Makers simte că în Cluj ar fi nevoie de mai multe locuri unde să și folosească creativitatea și simte că lipsesc comunitățile interdisciplinare în care oamenii vin cu background-ul lor, cu cunoștințele lor pentru ca împreună să găsească o soluție sau mai multe pentru o problemă care nu are nimic de-a face cu munca lor de zi cu zi. Absolvent de filozofie, Alex Boguș consideră că schimbarea trebuie să pornească de la fiecare dintre noi și cea mai importantă schimbare pe care ar aduce-o Clujului și care în efect ar produce și alte schimbări ar fi aceea de a contribui la incluziunea categoriilor care în mod istoric nu au luat niciodată parte la deciziile care le impactează cel mai mult viața

Cristian Moldovan, de 11 ani voluntar în Organizația Cercetașii României vede un Cluj care în cinci ani va avea tot mai multe oportunități, care va atinge un nivel tot mai ridicat de educație și de cultură, dar care va avea probleme tot mai mari în ceea ce privește calitatea vieții din cauza aglomerării și a supraaglomerării. „Mi-ar plăcea la Cluj să existe mai mult dialog între oameni, pe paliere profesionale, sociale, dar și din punct de vedere al segmentelor de vârstă. Prin comunicare am ajunge toți la Clujul pe care ni-l dorim”, este de părere Cristian Moldovan. Dirijorul Vlad Agachi vede Clujul mai dezvoltat, mai cosmopolit, mai cultural, mai viu, îl vede Capitală Culturală Europeană și cu foarte multe benzi pentru biciclete. La rândul său, analistul financiar Andrei Roth ar schimba deschiderea spre exterior a Clujului. Ar lua lucrurile bune care se întâmplă în alte orașe și le-ar implementa aici. „Clujul este un centru medical foarte important, al doilea din țară după capitală. Nu există nimic la nivel de administrație care să ajute asta. Aș face autobuze care să aducă oamenii în zona spitalelor, un circuit special pentru asta și mai multe parcări în zona spitalelor. Aș stimula mai mult cercetarea, cercetarea reală. Aș face mai multe parcuri. Aș investi în transportul public și l-aș face metoda principală de transport în oraș. Aș face ceva cu Pata Rât. Oamenii din Cluj nu sunt conștienți că Pata Rât e cel mai mare ghetou din România. Ferentari e integrat, e în oraș, are tramvai. Bucureștiul știe că are problema asta, Clujul nu știe”, declară cu luciditate Andrei Roth.

Care este numitorul comun al celor 38 de tineri intervievați?Răspunsul vine tot din partea lor, a celor pe care i-am cunoscut pe parcursul celor opt luni ai campaniei Tinerii Clujului. „Aș spune că pe mine mă definește dorința de a arăta că se poate. Și cred că asta definește și actuala generație de tineri ai Clujului. Entuziasmul și dorința de a arăta că putem fi buni, că putem implementa proiecte cu sens, că putem fi creativi”, preciza la sfârșitul lunii august Alexandra Mihali, una dintre tinerele care a contribuit cu pasiune la realizarea mai multor proiecte cuprinse în programul Capitalei Europene a Tineretului. Ideile pe care le-au formulat acești tineri în răspunsurile lor pot sta oricând la baza unor proiecte și programe pe care administrația le poate implementa și propune într-o viitoare strategie de dezvoltare a orașului. Nu sunt idei fanteziste, închipuite sau utopice. Sunt ideile unor oameni cu viziune pe termen lung pentru care Clujul este și va rămâne centrul unei lumi în care să crească și să se dezvolte. Cu condiția să fie lăsați.

Au răspuns întrebărilor noastre: Andrei Roth, Răzvan Luca, Vlad Agachi, Viorel Micu, Cristian Moldovan, Alex Boguș, Vlad Gliga, Daniel Gherasim, Roxana Rugină, Horațiu Dan, Mihai Oprea, Adrian Muntean, Melania Galea, Erika Kramarik, Alexandru Rotar, Ilinca Băcilă, Codruța Ghiran, Alexandra Mihali,  Romina Zwaraşevski, Vlad Căpușan, George Maier, Alex Velea, Ovidiu Damian, Alexandra Felseghi, Cristina Râștei, Vlad Pop, Diana Buluga, Alin Vaida, Daniel Tămaș, Cătălin Sânpetrean,  Szőcs Izabella, Bianca Tămaș, Cristian Hordilă, Andi Daiszler, Simona Șerban, Ioana Diaconu-Mureșan, Andrei Mutu și Christine-Marie Turcu.

Distribuie:

Postaţi un comentariu