Tinerii Clujului/Alexandra Mihali: Mi-ar plăcea să existe în Cluj o mai bună infrastructură culturală

Este clujeancă, a urmat Colegiul Național „Emil Racoviță”, apoi Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB și în prezent face parte din echipa Capitalei Europene a Tineretului 2015. A lucrat o perioadă la Conflict Studies Center, în cadrul UBB, a colaborat cu echipa TIFF și Colours of Cluj și s-a implicat fără rezerve în viața orașului în care a crescut. A intrat în echipa Capitalei Tineretului pentru că a considerat că dacă există un tânăr în Cluj care e interesat de viitorul acestui oraș și al comunității, atunci acel tânăr trebuie să se implice. Astfel, cu fiecare lună pe care a petrecut-o în echipa Youth@Cluj-Napoca2015 și-a asumat tot mai multe responsabilități și proiecte încercând, în același timp, să explice oamenilor din jurul ei că este nedrept ca fiecare problemă a orașului să fie atribuită Capitalei Tineretului. Care a fost cel mai provocator proiect la care a luat parte în ultimele opt luni, ce îi place în Cluj și ce ar schimba în acest oraș am aflat de la Alexandra Mihali, într-un nou interviu din seria Tinerii Clujului.

Reporter: Ce a stat la baza deciziei de a merge la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării?Au existat și alte opțiuni? Te-a pregătit facultatea pentru ceea ce urma în continuare?

Alexandra Mihali: Opțiunea de urma Colegiul Național Emil Racoviță a fost puternic influențată de mama mea. Fiind liceul pe care ea și o mare parte a familiei l-au urmat, opțiunea i s-a părut oarecum naturală. Deși inițial mi-am dorit să urmez un profil uman, îi mulțumesc pentru că m-a îndrumat înspre un profil real. La facultate însă, decizia de a mă îndepărta de profilul real a fost în totalitate a mea. Am cochetat cu medicina, dar cred că flexibilitatea științelor sociale și creativitatea care este obligatorie au fost argumentele care m-au convins să mă îndrept înspre această facultate. Și am fost norocoasă. Am avut parte de profesori tineri, apropiați de studenți și pentru care ideile sunt importante. Dacă m-a pregătit facultatea pentru viață? Parțial.

R.: Povestește-ne despre perioada în care ai colaborat/lucrat la Conflict Studies Center? Cum ai rezuma aceasta etapă în formarea ta?

A.M.: Posibilitatea de a lucra la Conflict Studies Center, în cadrul UBB, a fost pentru mine primul pas important în formarea mea profesională. Am fost asistent de cercetare acolo, timp în care am învățat ce înseamnă o instituție publică și cum funcționează, un atu extrem de important pentru ceea ce avea să urmeze. Centrul funcționa și funcționează în continuare pe multe principii din mediul privat. La nivel de promovare, recrutare de studenți, publicații … mereu conta rezultatul. Nu orele petrecute la birou, nu numărul de emailuri trimise, ci rezultatul atins. Și acest lucru cred mi-a oferit un insight important în ce a urmat.

R.: Înainte de a te implica în proiectele Capitalei Tineretului, ai făcut parte din echipa TIFF și Colours of Cluj. În ce a constat experiența ta acolo? Cu ce ai rămas?

A.M.: Colaborarea cu echipa TIFF și Colours of Cluj a fost un moment extrem de relevant pentru mine. Un punct de turnură. Primul meu TIFF a constat în 10 zile în care am văzut cum peste 100 de persoane pot lucra zi și noapte, pe soare și ploaie, pentru un scop comun. Ceea ce e frumos la TIFF este sentimentul de apartenență la echipă, este scopul clar că fiecare contribuie la ceva important pentru echipă și pentru oraș, sentiment pe care nu îl întâlnisem până atunci. Și mi-am dat seama că asta vreau să fac în continuare.

R.: Cum ai ajuns să te implici în programul Youth@Cluj-Napoca2015 și care au fost considerentele care te-au determinat să intri în marea echipa care avea să determine direcția proiectelor din programul Capitalei?

A.M.: Totul a început destul de natural. Fiind și membru în Rotaract Cluj-Napoca, care este o organizație în Federația Share și auzind că se fac alegeri pentru vicepreședinte, am hotărât să îmi depun candidatura. Am fost votată, dar nu credeam la momentul respectiv că implicarea mea va fi atât de mare pe cât e acum. Am intrat în această echipă pentru că am considerat că dacă există un tânăr în Cluj care e interesat de viitorul acestui oraș și al comunității, atunci acest tânăr TREBUIE să se implice. Pentru că acum e momentul. Încet-încet mi-am asumat tot mai multe responsabilități și proiecte. Am coordonat evenimentul Cluj Never Sleeps de anul acesta, care a reprezentat un moment de cumpănă pentru mine. La puțin timp după, am plecat de la Conflict Studies Center și am hotărât să mă alătur full-time echipei Capitalei de Tineret. Pentru că trebuia.

R.: Cum a fost anul 2015 pentru tine până în acest moment? Care a fost cea mai solicitantă lună, cel mai solicitant și provocator proiect?

A.M.: Cred că tot proiectul Capitalei de Tineret este o provocare; o provocare pentru echipa tânără, o provocare pentru municipalitate, o provocare pentru oraș. A fost un an frumos. Un an în care am învățat să comunicăm, să muncim cu instituțiile publice, să ne ridicăm la nivelul așteptărilor comunității. Echipa a crescut foarte mult, nu ca mărime, ci ca experiență și cred că acest aspect este extrem de important. Cea mai solicitantă lună pentru mine a fost cu siguranță luna iunie, luna Cluj Never Sleeps. Acest proiect a fost unul provocator pentru întreaga echipă. A reprezentat implicarea instituțiilor de cultură din oraș, implicarea multor operatori culturali și o colaborare foarte strânsă cu primăria. Ne-am bucurat de Piața Unirii plină la primul spectacol în aer liber al Teatrului Național din Cluj-Napoca și de multe alte activități până dimineața. Un aspect important pe care aș vrea să îl subliniez este despre colaborarea cu Primăria, care a fost un partener apropiat și care s-a implicat și a ajutat foarte mult în organizarea acestui eveniment. Ce e de reținut e că o instituție ca Primăria Municipiului Cluj-Napoca poate fi de un real ajutor tinerilor și nu un impediment.

R.: Cum ai văzut tu, din interior, în cele opt luni, Clujul în postura de Capitală a Tineretului?

A.M.: Din interior, văzând toată munca depusă de echipă și dificultățile întâmpinate, mărturisesc că e frustrant ca fiecare problemă a orașului să fie atribuită Capitalei Tineretului. Gropile, traficul sau numărul șomerilor nu sunt aspecte care să privească acest proiect. Da, ne-ar plăcea să le putem rezolva, dar nu despre asta e vorba. Cred că există o problemă de percepție la nivelul comunității cu privire la rolul acestui proiect. Acum, după Untold Festival, poate a devenit mai clar cum poate un astfel de titlu să ajute orașul. Dar sunt multe alte obiective ale programului, mai puțin vizibile, care sunt de asemenea importante. Reactivarea urbană, programul de voluntariat, componenta de comunități confesionale, rețeaua școlilor și altele sunt toate relevante pentru comunitatea clujeană.

R.: În cazul cărui eveniment din cadrul programului Capitalei, la organizarea căruia ai participat si tu, ai simțit cel mai mare entuziasm din partea publicului?Care a avut cel mai bun feedback?

A.M.: Răspunsul este clar Untold Festival. Dar un proiect la care am muncit mai îndeaproape este Day15/Ziua 15, proiect care se desfășoară lună de lună și are teme precum No Hate Speech, reactivarea Plajei Grigorescu (malul Someșului), artă stradală și altele este, din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai bune proiecte ale Capitalei. A atras atenția publicului prin locurile propuse, prin teme și prin modul de organizare al evenimentelor. Este un proiect prietenos, un proiect pentru comunitate, un proiect care ne arată, lună de lună, „cum ar fi dacă…”.

R.: Ce îți place cel mai mult în ceea ce faci în prezent și care sunt planurile profesionale pe termen lung pe care le ai?

A.M.: Îmi plac mai multe lucruri: creativitatea pe care o presupune munca mea, interacțiunea cu oamenii și contribuția pe care consider că o aduc aceste proiecte la dezvoltarea orașului. Îmi place și spontaneitatea fiecărei zile. Despre planuri de viitor, îmi imaginez că voi face tot proiecte de genul acesta, tot evenimente, tot implicare activă în viața orașului, sub orice formă ar fi.

R.: Ce termen te-ar defini pe tine cel mai bine în calitate de tânără a Clujului și ce crezi că definește actuala generație de tineri ai Clujului?

R.: Aș spune că mă definește dorința de a arăta că se poate. Că putem fi mai buni, că putem implementa proiecte cu sens, că putem fi creativi și că orașul are nevoie de asta. Și asta definește și actuala generație de tineri ai Clujului. Entuziasmul și dorința de “a face”.

[stextbox id=”custom”]

Ce îți place cel mai mult în Cluj?

Starea de bine pe care o emană. Prin numărul de evenimente, prin micile afaceri care „răsar” din ce în ce mai frumoase, prin oamenii curajoși și implicați.

Care este locul preferat din Cluj?

Cafeneaua Doamna T, locul în care mi-au venit cele mai bune idei. Și strada Mihail Kogălniceanu.

Ce ai schimba în acest oraș?

Mi-ar plăcea mai multă infrastructură culturală. Clujul nu are momentan un loc în care să organizezi o expoziție mare. Și o mai mare deschidere înspre nou. Dar ne îndreptăm în direcția bună.

Cum vezi Clujul peste cinci ani?

Mai frumos și mai viu decât acum. Văd o comunitate care să își dorească și mai mult să se implice în viața orașului. Văd Clujul în pragul anului de Capitală Culturală a Europei.

Te-ai vedea locuind în alt oraș? Ce te-ar determina să pleci din Cluj?

Nu mă văd locuind în alt oraș. Mă văd aici, cu prietenii, cu familia, în orașul care m-a crescut.

Care sunt cărțile care te inspiră?

Îmi face plăcere literatura clasică. Și îl ador pe Dostoievski.

Care sunt oamenii/personalitățile care te inspiră?

N-aș putea numi o persoană. Ci un tip de persoană. Mă inspiră persoanele puternice, care nu se dau bătute și luptă până la ultima „răsuflare”. Și văd astfel de persoane zilnic.

Ai un motto?

„Nu există nu pot, există doar nu vreau.” Nu știu autorul, dar tatăl meu zice des asta.

Există un obiect fără de care nu ai putea trăi sau care, daca ți-ar lipsi, ți-ar îngreuna existența?

Lipsa telefonului mobil cu siguranță mi-ar îngreuna existența.

Care este acel ceva care te enervează?

Minciuna.

[/stextbox]