Transilvania Reporter stârnește polemici în presa maghiară

Pentru a obține cetățenia maghiară este nevoie, pe lângă o serie de acte, și de cunoștințe elementare de limba maghiară / Sursa foto: adevarul.ro

Mass-media din țara vecină a preluat articolul din Transilvania Reporter referitor la numărul mare de oșeni și maramureșeni care au solicitat cetățenia maghiară. (Vezi aici textul)

Cel mai important ziar quality din Ungaria, Nepszabdsag, a titrat: „Românii din Ardeal obtin în masă cetătenia maghiară”. Redăm textul în continuare:

„Se spune că pentru examenul de limba maghiară este de ajuns să înveti jurământul, ca pe o poezie. Majoritatea solicitantilor este atrasă de obtinerea mai usoară a unui loc de muncă în Europa de Vest, dar între cei proaspăt naturalizati se află si Ovidiu Silaghi, fost ministru al transporturilor, si Adrian Stef, presedintele consiliului judetean Satu Mare.
Transilvaniareporter.ro, făcând referire la declaratia lui Hupka Felix – Seful Centrului pentru Democraţie din Baia Mare -, comunică faptul că au depus cerere de naturalizare deja doisprezecemii de persoane din Maramures si Oas (judetul Satu Mare). Conform spuselor lui Hupka, numărul solicitantilor din zona Oasului, locuită mai ales de români, a crescut semnificativ spre sfârsitul anului trecut.

În timp ce maramuresenii sunt interesati de cetătenia maghiară din cauza nesolicitării vizei pentru America si Canada, osenii sunt atrasi de obtinerea mai usor a unui loc de muncă în Europa de Vest. (Faţă de România care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, multe state membre UE îsi mentin în continuare restrictiile pe piata muncii.)
Dumitru Rus de 34 de ani a relatat portalului că a decis să obtină cetătenia maghiară, după ce ca cetătean român a încercat timp de mai mult de patru ani să obtină viza pentru Canada. „Astfel este mult mai simplu si mai ieftin” – a formulat bărbatul.
Conform portalului, cetătenia maghiară se poate obtine usor. Teoretic, conditia naturalizării este si cunoasterea limbii maghiare, însă proportia cererilor refuzate este foarte redusă. Din cele treizeci de mii de cereri depuse în judetul Satu Mare doar treizeci au fost respinse, din cauză că solicitantul nu cunostea limba maghiară. Totodată le-a fost comunicat, că după trei luni pot solicita din nou naturalizarea simplificată, dacă între timp îsi completează cunostintele lingvistice deficitare.
Conform domnului Rus, citat deja, este usor să treci de examenul de limba maghiară, „este de ajuns să înveti textul jurământului, ca pe o poezie”. Este un pic mai complicat să obtii dovada descendentei maghiare: trebuie convins preotul reformat, să te lase să cauti prin arhiva parohiei, fiindcă „aproape fiecare român are un bunic, care pe vremea aceea a fost maghiarizat”.


De asemenea, site-ul de știri gepnarancs.hu a realizat o analiză pornind de la informații din Transilvania Reporter, pe care o redăm în continuare:

OȘENI MAGHIARI?

Cine cunoaste cât de cât Ardealul, îsi ridică capul cu uimire. Despre ce fel de oșeni maghiari poate fi vorba? Acolo trăiesc aproape în exclusivitate români. Însă despre ei este vorba: fiindcă acesti oșeni maghiari sunt identici cu oșenii români. Ceea ce este în sine o realizare de importantă mondială: aparent nu au fost fără folos numeroasele turnee electorale în Ardeal a multor membrii ai guvernului ungar – ba chiar au fost putin prea reusite, fiindcă deja si românii vor să devină maghiari!

Păi, să le luăm pe rând. A sosit stirea, MTI a grăit ieri astfel:

Budapesta, 27. august 2013., marti (MTI) – Secretariatul de stat pentru politici nationale nu a dorit nici să confirme, nici să infirme acele informatii apărute pe un portal din România, conform cărora între cei care au solicitat cetătenia maghiară s-ar afla un fost ministru, respectiv presedintele consiliului judetean Satu Mare. Au semnalat: nu furnizează date despre solicitanti.

Új Magyar Szó din Cluj-Napoca a scris luni, online, despre faptul că doisprezece mii de români din Maramures si din Tara Oasului au depus cerere pentru obtinerea cetăteniei maghiare, conform transilvaniareporter.ro, un portal din Ardeal. Între solicitanti figurează si fostul ministru al transporturilor, Ovidiu Silaghi, si presedintele consiliului judetean Satu Mare, Adrian Stef.

Secretariatul de stat pentru politici nationale a dat un comunicat marti legat de întrebarea pusă de MTI: în mod regretabil unii reprezentanti ai media au preluat referirea făcută pe pagina de internet maszol.ro la o înregistrare apărută pe pagina de internet din România transilvaniareporter.ro, unde autorul face afirmatii nereale legate de procedura de acordare a cetăteniei maghiare.

Au subliniat: procedura simplificată de naturalizare face posibil, ca cel care are ascendenti maghiari, stie ungureste, este fără antecedente judiciare conform legislatiei ungare si nu se desfăsoară împotriva sa nicio procedură penală, respectiv naturalizarea sa nu periclitează siguranța publică și securitatea natională a Ungariei, este îndreptătit să obtină cetătenia maghiară. Dacă numitul Ovidiu Silaghi sau Adrian Stef corespund criteriilor mentionate, atunci sunt îndreptătiti pentru dobândirea cetăteniei maghiare – au concis acestia.

Au adăugat: nu pot nici confirma si nici infirma faptul că sus numitii au depus cerere pentru obtinerea cetăteniei maghiare, având în vedere că nu se furnizează niciun fel de date despre solicitanti.

Acea afirmatie din articol, conform căreia “în înstiintarea referitoare la respingere figurează că după trei luni, dacă solicitantul a învătat între timp limba maghiară, se poate solicita din nou cetătenia în procedură simplificată”, nu corespunde de asemenea realitătii, deoarece în încheierea scrisorii de înstiintare referitoare la respingerea solicitării se mentionează doar că, “în cazul îndeplinirii conditiilor legale cererea poate fi depusă din nou”. Probabil autorul nu a văzut nicio hotărâre de respingere – au mentionat.

MTI- exact si frumos, cum merge melcul pe camp, mai ales că acum spune adevărul în mare. Cel putin conform semnelor: fiindcă în sensul legilor în vigoare nu există acel ziarist maghiar, care ar avea dreptul să arunce o privire între cererile depuse pentru cetătenie. Să acceptăm că afirmatiile sunt adevărate cuvânt cu cuvânt, mai ales că am reusit să aflăm sursa acestei stiri, care confirmă acestea. Aici este.
Chiar si titlul este frumos: în maghiară ar fi “Urmaşii dacilor liberi vor să fie cetăteni maghiari”. Si din aceasta ne putem da seama că este vorba despre un ziar calificat, cam conservativ în România. Însă descrierea în sine este mult mai obiectivă decât titlul, desi este pătrunsă puţin de spiritul naţional românesc, dar chiar şi asa este o lectură mai europeană, să zicem, decât ziarul Magyar Hírlap. Se spune că au solicitat efectiv doisprezecemii de astfel de români cetătenia maghiară, cărora nici măcar străbunicul nu a gătit vreodată gulas.

Dar s-a băgat dracul în acesti oameni sărmani, că doresc să fie cetăteni maghiari, când România în prezent stă mult mai bine din punct de vedere economic si social decât noi? Dacă într-adevăr ar fi maghiari, poate ar fi de înteles că clocotesc în ei sentimentele patriotice – dar atfel? si oare pe cine o să voteze? Deoarece asta înseamnă doisprezecemii de voturi, ba chiar mai multe, decât mai putine.

Păi greseli sunt destule, dar nu vă gânditi la fraudă electorală. Acesti omuleti doar atunci vor vota cu ocazia alegerilor parlamentare din Ungaria, dacă aceasta va fi o conditie a obtinerii sau a mentinerii cetăteniei maghiare. Altundeva este smecheria aici, dragi prieteni. Nu este vorba de politică, ba chiar mai putin despre constiinta natională. Ci despre faptul că, Ungaria este doar în acest moment atât de nepopulară pe scena internatională, înainte era considerată eminenta Europei Centrale si de Est, până când n-a devenit învecinată cu Azerbaidjan. Din aceste vremuri voinice, când încă Vestul civilizat stătea de vorbă cu noi, ne-au rămas o serie de contracte nedesfăcute din milă, care facilitau pentru cetăteni maghiari angajarea sau călătoria în multe tări cu destin mai fericit decât a noastră sau chiar si a celor din zona Maramuresului. Asta îi interesează pe românii din Oas, de aceea cotrobăie printre registrele de stare civilă a bisericilor reformate, de aceea îsi caută arborele genealogic după un străbun cu nume unguresc sau cel putin care nu sună a român. Că în acest vârtej s-au amestecat si câtiva politicieni români, nu este de mirare – cine este cetătean maghiar poate călători fără viză în Statele Unite ale Americii si îsi poate găsi de lucru fără griji în Londra. Bineînteles, dacă primeste. Si România a suferit temeinic în anii 90 din acest punct de vedere, mase întregi au emigrat de acolo spre Vest, majoritatea tărilor dezvoltate s-au si săturat de ei, dar nu vă amăgiti: peste putin timp si noi vom păti la fel, dacă nu se întâmplă o minune sau o schimbare.

Dar osenii români, mândri de nationalitatea lor, nu vor să fie maghiari niciun moment. Ci americani, englezi, nemti, italieni. Nu vor vota acestia la alegerile maghiare nici cu unul, nici cu altul, doar dacă va fi musai. Iar dacă ar fi musai, ar pune X-ul la nimereală, poate chiar pe partidul aflat la guvernare acum, fiindcă despre acela măcar au auzit deja câte ceva. Acesta este un pericol real, dar încă nu am auzit de un asemenea proiect de lege care ar lega cetătenia de votare, însă de opusul acestuia cu atât mai mult – nu va fi mai usor să votezi, ci mai greu.

Iar, această situatie absurdă se datorează acum faptului că, legea privind dubla cetătenie – împreună cu alte legi actuale – a fost concepută în grabă, a fost fuserlită, nimănui nu i-a trecut prin cap că pot apărea si exceptii, încă e bine dacă în marea maghiarizare nu apar câteva cereri de acordare a cetăteniei si din insulele Tonga, deoarece din punct de vedere juridic nici acest lucru nu este imposibil. si un polinezian poate fi maghiar, dacă chiar doreste, si românul din Oas. Acesta a fost lucru de mântuială, nicidecum legislativ, dacă Parlamentul ar fi fost zidar, nu i s-ar fi achitat nici tencuitul.

Dar nimeni să nu se sperie că masele de ciobani din munţi cântând la fluier vor invada cabinele de vot. Nu îi interesează Budapesta.

Ei privesc spre Vest.
Noi nu.
Aceasta este problema.
Szele Tamás

Distribuie:

Postaţi un comentariu