Nicolae Urs, prodecan FSPAC: „Competențele digitale ale cetățenilor, factor cheie în strategia de transformare digitală a Clujului. Suntem, însă, la coada clasamentului Uniunii Europene în acest domeniu

de Ruxandra Hurezean / in June 16, 2021, 08:06 la 8:33 am /

Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca a fost coordonată de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

Am stat de vorbă cu unul dintre autorii acesteia, prodecanul Nicolae Urs. Domnia sa a recunoscut că unul dintre obiectivele esențiale ale acestei strategii este creșterea competențelor digitale ale cetățenilor. „România este la coada clasamentului Uniunii Europene în acest domeniu”, spune profesorul Urs, „iar acest lucru ar trebui remediat cât mai repede. Documentul propune o serie de acțiuni complementare care să țină cont de specificitățile fiecărui grup țintă (elevii pot fi de pildă pregătiți în școală, inclusiv prin programe de creștere a competențelor digitale ale profesorilor; proiecte de genul Universitatea vârstei a III-a pot fi extinse, cu ajutorul companiilor; bibliotecile pot deveni centre de educație digitală; serviciilor digitale existente și viitoare pot fi adaptate pentru nevoile persoanelor cu dizabilități; etc.)”.

„Aceste proiecte trebuie dublate de campanii de marketing pentru popularizarea serviciilor digitale existente, cu sublinierea avantajelor pe care le oferă și cu oferirea de materiale care să explice clar modul de folosire (tutoriale audio-video, de pildă)”, mai adaugă el.

– Domnule prodecan Nicolae Urs, facultatea dvs a coordonat realizarea Strategiei de transformare digitală a orașului Cluj-Napoca, vă rugăm să ne spuneți succint, ce conține ea?
– Strategia pe care FSPAC a coordonat-o se numește Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca. Am folosit termenul de transformare digitală în locul celui de smart city, pentru că am considerat că se potrivește mai bine cu ce am dori să devină orașul nostru și cu procesul continuu de schimbare prin care trece o comunitate care vrea să integreze tehnologia în viața de zi cu zi într-un mod etic și sustenabil. Oricum, termenii sunt în mare măsură interschimbabili.
În viziunea noastră, un oraș este inteligent în măsura în care își pune în valoare avantajele competitive – tehnologice, dar nu numai. Documentul detaliază principiile și prioritățile strategice pe care analiza noastră s-a bazat și care au dus la cei trei factori strategici cheie: Integrarea tehnologiilor digitale în viața comunității, Competențe și incluziune digitale și Digitalizare interconectată. Sunt apoi stabilite 6 obiective strategice: Sustenabilitate și reziliență, Îmbunătățirea serviciilor publice, Dezvoltarea infrastructurii digitale, Decizii bazate pe date, Participare și transparență, Protejarea datelor și securitatea cibernetică. Dintre acestea, primul este unul transversal.

– Cum și când se implementează obiectivele smart?
– Strategia de transformare digitală este un document viu, care se va adapta permanent la schimbările tehnologice, la așteptările stakeholderilor și la posibilitățile instituțiilor. Mecanismele incluse în document vor permite o actualizare rapidă. De asemenea, primăria va crea un vehicul instituțional intern (pe principiul unui Innovation Office, regăsit în majoritatea orașelor pe care le-am studiat). Această nouă structură va defini sau centraliza proiectele concrete propuse de stakeholderi, care se vor încadra în obiectivele strategice stabilite în document.
Vor exista 3 tipuri de proiecte:
· Proiecte core, esențiale pentru dezvoltarea orașului (am stabilit până acum 4 astfel de proiecte);
· Un portofoliu flexibil de proiecte, actualizat permanent, proiecte care sunt congruente cu direcțiile de acțiune strategică;
· Proiecte pilot, propuse de instituții sau venite din comunitate, care să împrumute modul de lucru agil din companiile private și care să poată fi testate rapid, și apoi scalate (dacă se dovedesc viabile), modificate sau abandonate.

– Și care sunt mai exact aceste proiecte pomenite de dumneavoastră?
– Proiectele core sunt definite în document (Platforma urbană de date, Identitatea digitală, Maparea proceselor interne ale primăriei și a gradului lor de digitalizare, Susținerea hub-urilor digitale de inovare). Celelalte tipuri de proiecte vor fi, de asemenea, propuse de stakeholderi și coordonate de Innovation Office. Ele se vor încadra în obiectivele și direcțiile de acțiune strategice stabilite în document și se vor actualiza permanent, inclusiv în cadrul conferinței anuale propuse (Cluj Digital Transformation Challenge).

– Cine trebuie să facă cunoscută componenta digitală în rândul populației, popularizarea, inclusiv alfabetizarea digitală?
– Creșterea competențelor digitale ale cetățenilor este unul dintre factorii strategici cheie pe care se bazează această strategie. România este la coada clasamentului Uniunii Europene în acest domeniu, iar acest lucru ar trebui remediat cât mai repede. Documentul propune o serie de acțiuni complementare care să țină cont de specificitățile fiecărui grup țintă (elevii pot fi, de pildă, pregătiți în școală, inclusiv prin programe de creștere a competențelor digitale ale profesorilor; proiecte de genul Universitatea vârstei a III-a pot fi extinse, cu ajutorul companiilor; bibliotecile pot deveni centre de educație digitală; serviciilor digitale existente și viitoare pot fi adaptate pentru nevoile persoanelor cu dizabilități; etc.).
Aceste proiecte trebuie dublate de campanii de marketing pentru popularizarea serviciilor digitale existente, cu sublinierea avantajelor pe care le oferă și cu oferirea de materiale care să explice clar modul de folosire (tutoriale audio-video, de pildă).
În paralel, trebuie măsurat în permanență gradul de satisfacție al utilizatorilor față de serviciile digitale și numărul de utilizatori, pentru a putea adapta și îmbunătății permanent aceste servicii.

– Cine trebuie să fie inițiatorul și mai ales coordonatorul acestor acțiuni? Se fac?
– Proiectele de educație digitală și popularizare a serviciilor online pot fi realizate de toți actorii comunitari. Coordonarea o va face noul Innovation Office din interiorul Primăriei, la fel ca pentru majoritatea proiectelor de transformare digitală sugerate în document. Există și acum astfel de proiecte în Cluj-Napoca, dar ele trebuie extinse și sistematizate.

– Ce modele s-au avut în vedere?
– Am studiat exemplele multor orașe care sunt recunoscute pentru succesul implementării unor strategii de transformare digitală (oricum s-ar numi ele): Singapore, Londra, Talinn, Berlin, Helsinki, New York, Montreal, Viena. În final ne-am oprit la exemplele din Barcelona, Lisabona și Hamburg, pe care le-am considerat cel mai apropiate, conceptual vorbind, de ce încearcă întreaga comunitate clujeană să realizeze. Ca să fie clar, această strategie nu este a FSPAC, nici măcar a primăriei, ea este a comunității, și fără implicarea a sute de oameni și companii ea nu ar fi putut fi realizată. De asemenea, implementarea ei nu se poate face fără sprijinul cetățenilor, instituțiilor, companiilor, universităților și organizaților din Cluj-Napoca.

Citește și celelalte articole din rubrica CLUJ-NAPOCA – SMART CITY?: