Molnar Piuariu, prima stradă smart din România, la un an de la inaugurare. Cum s-a schimbat viața locuitorilor din zonă

În urmă cu un an, în cursul verii, Primăria Cluj-Napoca anunța finalizarea lucrărilor pe prima stradă smart din România. Multă lume se întreabă și astăzi de ce a fost aleasă strada Molnar Piuariu pentru acest proiect inovativ, la fel cum se întreabă ce înseamnă o stradă smart. (Oare se întreabă cineva cine a fost Molnar Piuariu?).

Oamenii săraci și fără adăpost din zonă, cu siguranță nu se întreabă nici una, nici alta, ci trăiesc în continuare la limita subzistenței. Strada smart nu le-a crescut calitatea vieții, căruța pe care o folosesc ca mijloc de transport abia se mai ține în câteva scânduri, iar băncile din lemn, cu porturi USB pentru încărcarea telefoanelor, nici vorbă să le facă traiul mai ușor. Poate doar dacă ar fi transformate în căruțe noi. Contrastul este unul sfâșietor, dar este realitatea întâlnită în cartierele orașului Cluj-Napoca, acolo unde printre stații de încărcare a mașinilor electrice, într-o zi obișnuită, căruțele trase de măgari fac parte din trafic.

Saskia Sassen, profesor de sociologie la Columbia University, remarca faptul că oraşele viitorului au nevoie, indubitabil, de inteligenţă şi de tehnologii, însă vor deveni cu adevărat inteligente atunci când vor putea cumula inteligenţa oamenilor din oraş. La rândul său, sociologul Vasile Dîncu precizează că atunci când vorbim de smart city, punem accent mai mult pe tehnologie. Dar a reconstrui oraşele înseamnă, din perspectivă sociologică şi a aduce oamenii împreună, a reface încrederea şi participarea la viaţa comună. „Să vedem care sunt aspiraţiile oamenilor şi să pornim de la ele pentru a construi smart city-urile viitorului”, puncta Vasile Dîncu, în 2018, într-un interviu pentru Revista Sinteza.

În 2018, directorul de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean, spunea că strada Molnar Piuariu a fost aleasă pentru acest proiect întrucât se află într-o zonă accesată de tineri, (chiar lângă, pe strada Fabricii de Zahăr, la nr.58, se află și căminele Universității Tehnice), dar în același timp este una secundară din punct de vedere al traficului auto. În momentul în care strada a fost închisă pentru un eveniment de weekend, cetățenii din zonă și studenții au căzut de acord că modernizarea străzii ar fi oportună.

Acest proiect inovativ a fost realizat pe strada care poartă numele lui Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat român, filolog și traducător, chirurg al Universității din Viena, medic la Sibiu și profesor de oftalmologie la Școala medico-chirurgicală din Cluj.

Strada se află în cartierul Mărăști și cuprinde tronsonul dintre străzile Fabricii de Zahăr și Dâmboviței, inclusiv intersecția cu strada Teleorman. În urmă cu un an, strada a fost modernizată cu finanțare europeană și are toate facilitățile unui spațiu public modern, „verde”, adaptat la realitățile tehnologice și de mobilitate urbană actuale.

Am regăsit-o la fel de curată ca în ziua inaugurării, cu aceleași spații comerciale existente deschise și în urmă cu un an și cu aceiași locuitori permanenți pe care îi cunoscusem în iulie, 2020. Printre ei se numără Lucian și soția lui, Ramona, care au o mică afacere de familie pe prima stradă smart din România.

„Putem spune că ni s-a schimbat în bine viața, față de acum un an, mai ales pentru că noi avem doi copii și înainte ne temeam să îi lăsăm afară din curte din cauza mașinilor. Acum, toată ziua îi lăsăm pe stradă să se joace după ce se întorc de la școală și de la grădiniță. Și stăm și noi cu ei până seara, pe bancă. E plină strada de copii în fiecare seară, vin oamenii de la blocuri la plimbare, e foarte multă animație. Din păcate, există un colț mai problematic în celălalt capăt al străzii, cu niște persoane fără adăpost care stau în zonă. Dar mai facem sesizări și vine Poliția destul de repede când sunt puși pe scandal.

Pe de altă parte, nu ar strica să vedem mai multă responsabilitate din partea unor părinți care își lasă copiii să calce iarba și florile. Întreținerea spațiului verde și a străzii este asigurată tot timpul de oamenii de la Primărie, dar locuitorii din zonă ar trebui puțin educați. Sunt curioasă cum va fi când vin studenții la toamnă, dacă se va păstra curățenia”, a precizat Ramona.

De câteva ori, pe stradă, au avut loc și mici festivități, în cerc restrâns, au mai spus cei doi mici întreprinzători.

Nu de puține ori, familia lui Lucian și a Ramonei este invidiată de cunoscuți și prieteni pentru faptul că locuiește pe prima stradă smart din România.

„Am fost întrebați câți bani am băgat în strada asta, ca și cum ar fi doar a noastră”, au mai declarat cei doi clujeni pentru Transilvania Reporter. În timpul unei zile obișnuite de vineri, strada nu este foarte animată. Cei mai mulți oameni așteaptă în fața magazinului lui Lucian și al Ramonei, acolo unde se pot plăti și facturile de utilități, dar unde se repară și telefoane. Distanțarea este păstrată cu strictețe și încă de la intrarea în magazin suntem „avertizați” că intrăm într-un spațiu „vaccine friendly”, mai exact un loc unde este încurajată vaccinarea. La celălalt capăt al străzii, se mai află un supermarket, o frizerie și o cafenea închisă care ar urma să se redeschidă vara aceasta.

Pe partea pietonală a străzii mai locuiește și familia domnului Ilie, care a suferit toată viața din cauza lipsei parcărilor din zonă și a faptului că mulți studenți de la căminele din vecinătate își lăsau mașinile, la voia întâmplării, în fața porții casei lui. Acum însă, a apărut o altă problemă legată de gălăgia permanentă pe care o fac copiii care se joacă și care dau cu mingea în pereții și în poarta casei lui.

În timp ce vorbim cu domnul Ilie, o doamnă în vârstă care traversează strada ne abordează să ne spună că în acea noapte, în jurul orei 1:00, era o gălăgie atât de mare pe stradă că nu te auzeai în propria casă. „Au urlat și au țipat vagabonzii toată noaptea”, se plânge femeia.

La colțul străzii, grădina domnului Sándor Asztalos este la fel de bine îngrijită ca în urmă cu un an. Roșiile nu se află chiar în același stadiu de creștere din cauza vremii reci, dar nu vezi un fir de buruiană în toată grădina. Domnul Sándor își numește grădina de pe strada smart „ institut de cercetare” și este foarte mândru de răsadurile și florile sale. Micul său colț de Rai completează ideal peisajul străzii smart.

„Să vă spun cum stă treaba. Toate problemele s-ar rezolva dacă Poliția Locală ar mai patrula și pe timpul nopții în zonă. De la ora 21:00, până noapte la 1:00-2:00 noaptea, gălăgia e insuportabilă. Ce caută oamenii la ora aia pe stradă? Într-o noapte, îmi sună soneria și văd la poartă trei copii de vreo 11, 12 ani. Se distrau și dădeau cu capul în tăblițele care indică distanța hidrantului în caz de incendiu. Erau copii mici și când am ieșit la ei, m-au amenințat că îmi sparg toate geamurile. De aceea zic, că nu ar strica să umble Poliția mai des pe aici, sau să se stabilească ore de liniște”, atrage atenția domnul Sándor, care locuiește pe strada Molnar Piuariu de 17 ani.

Există însă și o parte pozitivă pe care a adus-o modernizarea străzii și anume faptul că locuitorii de la blocuri, cu copii mici, au ocazia să se plimbe pe o stradă civilizată fără să se teamă de mașini.

„Am observat că lumea păstrează curățenia dacă văd în jurul lor curățenie. Nu mai aruncă nimeni chiștoacele de țigară pe jos, nici pungile de pufuleți sau dozele de bere. Comparativ, e mai bine ca înainte. Dar să treacă Poliția mai des în timpul serii pe aici”, a recomandat domnul Sándor Asztalos.

Strada Molnar Piuariu dispune în prezent de: noi arbori și sistem de irigare cu senzori; culoar pietonal modern; patru locuri pentru încărcarea mașinilor electrice și 15 locuri de parcare, 30 de locuri pentru încărcarea bicicletelor/trotinetelor electrice și 22 locuri de parcare pentru biciclete; mobilier urban modern: bănci, scaune, mese, cadre de parcări pentru biciclete, sisteme de afișaj, cișmele; Wi-Fi gratuit pentru localnici și turiști; prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile; iluminat public inteligent, eficient din punct de vedere energetic, iluminat festiv și arhitectural; sistem îmbunătățit de colectare a apelor pluviale și sistem de irigare cu senzori.

Pe lângă reorganizarea spațială – inclusiv prin eliminarea diferențelor de nivel între spațiul exclusiv pietonal și spațiul carosabil – și dotările urbane menționate, au fost trecute în subteran elementele infrastructurii edilitare din zonă. Totodată, spațiul a fost adaptat pentru persoanele cu dizabilități și protecția acestora (pavaje cu marcaje tactile integrate).

“Un oraş SMART este un oraş viu, creativ şi cultural, cu multe evenimente, parcuri şi spaţii pietonale, un oraş în care oamenii sunt pe stradă şi se bucură de ce le oferă oraşul ca activitate. Un oraş SMART este un oraş cu un ecosistem antreprenorial efervescent, unde componenta de IT este destul de importantă şi vizibilă, este un oraş în care universitatea colaborează cu businessul şi administraţia pentru a implementa soluţii şi proiecte inteligente şi sustenabile pentru comunitate. Un oraş SMART este un oraş în care cetăţenii şi comunitatea se implică, un oraş SMART este un oraş incluziv şi conectat”, spunea în 2018, Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hube, un think-tank dedicat dezvoltării urbane inteligente.