EuroNewsletter. Acord pentru certificatul european de călătorie

Avem un certificat. Parlamentul și Consiliul UE au ajuns la un acord în privința Certificatului Covid de călătorie, care poate deveni operațional la începutul verii. Certificatul se acordă automat celor care au schemă completă de vaccinare cu unul dintre cele patru vaccinuri aprobate în UE, dar fiecare stat este liber să accepte și alte seruri, cum ar fi Sputnik, folosit masiv în Ungaria.

Un certificat va fi valabil cu o vaccinare, un test PCR efectuat în decurs de 72 de ore, un test rapid efectuat în decurs de 24 de ore sau cu un test care să demonstreze prezența anticorpilor, făcut în decurs de șase luni. Permisele vor conține un cod QR, pe hârtie sau în format digital, cu aceste informații. Ele ar trebui să intre în uz până la 1 iulie.

Negocierile păreau să se îndrepte spre un eșec, marți, la penultima tură de negocieri între Parlament și Consiliu, varianta cea mai plauzibilă fiind, atunci, adoptarea reglementării unilateral, de Consiliu, sub formă de recomandare. Joi seară, însă, cele două părți au ajuns la un acord.

Parlamentul dorea ca țările membre să nu mai poată impune alte restricții călătorilor cu certificate valide, dar textul final prevede doar abținerea de la ele. De asemenea, testele nu vor fi gratuite, cum ar fi dorit parlamentarii (că doar nu dădeau bani de la ei, ci statele ar fi urmat să plătească). În schimb, Comisia Europeană s-a angajat să folosească 100 de milioane de euro pentru procurarea de teste, sumă care ar putea fi suplimentată cu alte 100 de milioane de euro, dacă e cazul. Astfel, testele PCR ar urma să devină mult mai accesibile ca preț.

Decizie majoră. O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de marți arată că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) are caracter obligatoriu pentru România. Implicațiile acestei decizii sunt multiple, o analiză a lor pe blogul judecătorului Cristi Danileț.

Armistițiu în Orientul Mijlociu. Deși nu e o știre neapărat europeană: Israelul și teroriștii arabi adăpostiți în Fâșia Gaza au ajuns la un acord de încetare a focului, mediat de Egipt. Acordul a intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri, de la ora locală 2.00. O sinteză a recentei escaladări a violenței și a desfășurării conflictului, găsiți aici. (Într-o propoziție: războiul nu le-a folosit decât premierului israelian, Benjamin Netanyahu, și grupării teroriste Hamas, care erau pe punctul de a pierde puterea în Israel, respectiv Gaza).

Torpila maghiară. În timpul violențelor din Israel/Gaza, UE a arătat încă o dată că este incapabilă de o politică externă comună coerentă. Astfel, Ungaria a torpilat, marți, o poziție comună a UE respingând un proiect de declarație, care ar fi cerut ambelor părți să se angajeze într-o oprire „imediată” a violenței. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că doar 26 din cele 27 de state membre ale UE au sprijinit apelul. La o întrebare a jurnaliștilor, el a precizat că Ungaria a fost statul care s-a opus. În general, în astfel de cazuri, oficialii trec sub tăcere statul care subminează unitatea europeană, iar faptul că Borrell a nominalizat Ungaria arată încă o dată sictirul provocat la Bruxelles de fronda aproape permanentă a guvernului Orbán.

Va urma: Ungaria nu va aproba noul acord comercial și de dezvoltare al Uniunii Europene cu țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), a cărui negociere a durat ani. Și: Ungaria este singurul stat membru al Uniunii Europene care a decis să nu participe la noul contract semnat de blocul comunitar cu companiile Pfizer şi BioNTech, prin care UE îşi rezervă alte 1,8 miliarde de doze de vaccin.

Că veni vorba. Campania de vaccinare împotriva COVID-19 în UE accelerează şi o ajunge din urmă pe cea din SUA, a declarat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a spus că 200 de milioane de europeni au fost deja vaccinați, insistând asupra faptului că „avansul” înregistrat iniţial de alte ţări în faţa UE în privința vaccinării împotriva COVID-19 este relativ. Ritmul de administrare a dozelor diferitelor seruri a ajuns la 30 de persoane pe secundă în UE.

România, unul din statele cu cel mai promițătoare debuturi ale campaniei de vaccinare este acum codașă, din punct de vedere al numărului de persoane care au primit cel puțin un vaccin (20,8%, penultima). În schimb, suntem pe locul opt, din punct de vedere al populației care a făcut ambele doze. Mai multe date, aici.

Bani pentru mineri. Parlamentul European a aprobat, marți, Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ), în valoare de 17,5 miliarde de euro. FTJ este un instrument care ajută statele UE să renunțe la tehnologiile poluante, atenuând impactul social al acestor măsuri. România are a treia cea mai mare alocare din UE din acest fond, după Polonia și Germania, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Acești bani vor ajuta județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș să renunțe la industriile poluante, mai ales la minele de cărbune. Banii trebuie să meargă în special pe programe de restructurare a economiei locale.

Erasmus s-a îmbogățit. Tot marți, eurodeputații au adoptat marți programul Erasmus+, ediția pentru perioada 2021-2027. Fondurile de care va dispune programul pentru perioada 2021-2027 vor fi aproape duble (peste 28 de miliarde de euro) față de perioada anterioară de șapte ani (14,7 miliarde de euro).

Verde pentru Cyber Center. Miercuri, europarlamentarii au aprobat înființarea Centrului de Securitate Cibernetică de la București. Aceasta va fi prima instituție europeană găzduită de țara noastră.

Hârr-Mârr-PNRR. De voie, de nevoie, dar aparent presat de Bruxelles, premierul Florin Cîțu s-a întâlnit cu liderul opoziției, Marcel Ciolacu, pentru a-i prezenta Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnirea nu a mulțumit pe nimeni, iar premierul a anunțat că nu va prezenta PNRR în parlament pentru aprobare. Ceea ce nu este neapărat un lucru bun, fiind vorba de 30 de miliarde de euro care privesc toată țara.

Estimp, România se numără printre ultimele cinci state membre UE care nu au aprobat la nivel de parlament planul european de relansare. Pentru aprobarea planului european, e nevoie de un vot în parlament cu două treimi din numărul parlamentarilor, dar PSD a refuzat constant și a cerut la schimb să aibă un cuvânt de spus în definitivarea PNRR. Ultimele state care nu au ratificat planul UE sunt România, Ungaria, Polonia, Olanda și Austria, dar ultimele două au stabilit deja pentru săptămâna viitoare ședințele decisive ale parlamentelor naționale. Astfel, România a ajuns umăr la umăr cu Ungaria și Polonia, statele cu cea mai proastă reputație la nivel european. Situația ar putea fi rezolvată săptămâna viitoare, printr-o ședință de plen a parlamentului. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Una caldă, alta călâie. Proiectul viitorului Spital pediatric monobloc din Cluj-Napoca va fi realizat printr-o finanțare de 150 de milioane de euro din PNRR.

Pe de altă parte, metroul clujean va primi prin PNRR doar 300 de milioane de euro, față de sumă preconizată inițial, de un miliard de euro, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan. Banii vor fi suficienți pentru cinci stații de metrou, din totalul de 19. Ținând cont că banii din PNRR trebuie cheltuiți în cinci ani, noua alocare pare un reality-check, fiindcă 19 stații de metrou în cinci ani pare un SF intergalactic, într-o țară care a construit exact 19 stații în ultimii 20 de ani (numărătoarea aici și aici).

Fake news. Senatorul PSD Gabriel Mutu a declarat recent că anul acesta nu vor intra fonduri europene în România. Afirmația, este, bineînțeles, falsă și denotă lipsa de înțelegere a modului în care funcționează bugetul UE (sau poate doar rea-voință). Factual.ro a demontat declarația senatorului.

Rabat de la decență. Cele două exclave spaniole de pe teritoriu african, Ceuta și Melilla (harta aici), sunt sub asediul emigranților din Africa subsahariană, care forțează granițele în grupuri mari. Refugiații fie înoată pentru a ocoli gardurile care pătrund în mare, fie așteaptă refluxul, pentru a trece pe jos.

Până recent, poliția de frontieră marocană îi împiedica pe solicitanții de azil să ajungă în grupuri mari la frontiera celor două orașe spaniole. Situația s-a schimbat, după ce a ieșit la iveală că liderul Frontului Polisario, Brahim Ghali, a fost tratat de COVID-19 într-un spital din Spania. Polisario este o grupare care luptă pentru independența Saharei de Vest, teritoriu marocan în acest moment. Deranjul provocat la Rabat, capitala Marocului, de această știre pare să fi fost mare. În acest context, ministrul apărării de la Madrid, Margarita Robles, a acuzat Marocul de „agresiune” şi „şantaj”.

Aici găsiți o imagine cât 1.000 de cuvinte de la gardul care desparte Ceuta, și, prin ea, UE, de Maroc.