Ion Caramitru: „Clujul, al doilea oraș de suflet”

Director al Teatrului Naţional din Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru este regizorul operei „Evgheni Oneghin”, spectacol prezentat în cadrul Festivalului Operelor Naţionale desfăşurat la Cluj-Napoca. Publicul clujean a avut ocazia să asculte una dintre capodoperele artei lirice ruse, inspirată din romanul în versuri cu acelaşi titlu al lui Alexandr Puşkin. Din distribuţia spectacolului au făcut parte solişti ai Operei Naţionale din Bucureşti, dar şi colaboratori: Ionuţ Pascu, Cristian Mogoşan, Crina Zancu, Maria Jinga, Pompeiu Hărăşteanu, Ana Maria Comşa, Andreea Iftimescu, Florin Diaconescu, Dan Indricău, Anastasia Jinga. Reprezentaţia s-a desfăşurat sub conducerea muzicală a dirijorului Iurie Florea.

Ajuns actor dintr-o întâmplare, dorind de fapt să urmeze cursuri de regie, Ion Caramitru s-a dedicat artei spectacolelor cinematografice, dar şi celor de teatru şi operă. „Întâmplarea a făcut ca exact acele cursuri de regie pe care le urmam , să fie oprite cu mai puţin de două luni înainte de examen – erau prea mulţi regizori probabil – şi cum atunci la regie era un bun obicei de a se susţine şi un examen de actorie, candidaţii erau obligaţi să şi spună ceva ca actori. Eram pregătit şi pentru Facultatea de Litere de la Universitatea din Bucureşti. Dacă nu aş fi intrat din prima la Teatru, destinul mi-ar fi fost altul. Din păcate, sau din fericire cursurile de regie nu s-au mai înfiinţat, doi sau trei ani, şi astfel am putut muşca din frumuseţea meseriei de actor. Mi-a rămas însă destul de consecventă şi intenţia de a pune în scenă, lucru pe care l-am făcut după ce mi-am impus să nu îmi pun în practică această dorinţă în mod aleatoriu. Prezenţa mea la catedra de actorie a fost în acest scop, de a mă acomoda cu pedagogia teatrală, pentru că regia înseamnă în mod obligatoriu şi pedagogie”, declară Ion Caramitru.

„Foarte multe încercări de spectacole de operă nu fac altceva decât să se îndepărteze de muzică şi să facă spectacol în zone care nu sunt muzicale, cred că dacă ai respect faţă de muzică, nu poţi să nu spui în primul rând că spectacolul pe care îl faci trebuie să pună în valoare muzica şi importanţa ei, lucru pe care încerc să îl fac în spectacolul «Evgheni Oneghin»”, a spus regizorul. „Am modificat curgerea firească a tablourilor. Libretul operei este un mare poem, se cântă versurile lui Puşkin, iar muzica romantică adaugă dulceaţă libretului, iar pentru mine cele două au devenit pleonastice. Din cauza acestei rigori impuse atunci când s-a compus, opera pare statică şi uneori plictisitoare. În original cortina ar trebui să se lase de cel puţin 14 ori, timp în care se schimbă decorurile. Pentru un om de teatru aceste întreruperi sunt chinuitoare şi atunci am inventat un lucru: interesul pentru spaţiul de dincolo de realitate. Am încercat să modific modul de a povesti întâmplarea folosind metode de tip cinematografic, respectiv flash-back, întoarcerea în timp, desfacerea decorului în bucăţi pentru a putea combina scene din trecut cu cele din prezent”, a povestit Ion Caramitru.

În calitate de regizor, Ion Caramitru a montat pentru Opera Naţională din Belfast, Irlanda, dar a făcut regie de teatru şi în Japonia. „Încă de mic copil am avut în familie cântăreţi de operă, am făcut trei ani de pian şi mi-am dezvoltat o intuiţie a raportului dintre ceea ce se întâmplă dramatic în Operă şi fiorul muzical care completează. Cred că există un realism specific spectacolului de Operă. Rigoarea de a respecta muzica este obligatorie, iar a inventa fără să contrazici muzica este cel mai important”.

Ion Caramitru găseşte oportun momentul organizării unui Festival al Operelor la Cluj-Napoca, în contextul în care festivalurile de teatru au luat amploare în ultimii 20 de ani. „Cred că e un început pentru o viitoare ediţie care să fie şi competititvă şi care să menţioneze momentele de vârf să premieze pe cei care excelează şi aşa mai departe, mi se pare un lucru fantastic şi sper că şi oraşul, şi Ministerul Culturii şi toţi cei care pot să ajute se vor convinge că lucrul acesta trebuie continuat”. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti a precizat că problemele teatrelor din România sunt aceleaşi pe care le întâmpină şi operele: „În primul rând finanţarea, apoi legislaţia care lasă de dorit, blocarea posturilor în ultimii patru ani, foarte multe impedimente care fac să funcţionăm cu mare greutate”.

Fost ministru al Culturii în perioada în care Sibiul a fost desemnat capitală culturală europeană, Ion Caramitru îi prevede şi oraşului Cluj-Napoca o astfel de titulară. „Tot ce-i posibil, toate oraşele mari speră să obţină această calitate, şi Iaşiul, Sibiul a fost bineînţeles şi Bucureştiul, dar Clujul are multe date care îl pot face să câştige această competiţie”.

Actorul Ion Caramitru va fi premiat la a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film „Transilvania” (TIFF) desfăşurată la Cluj-Napoca în perioada 1-10 iunie. El va primi Premiul pentru Întreaga Activitate, oferit în fiecare an unei personalităţi din cinematografia autohtonă. În cinstea sa, organizatorii vor proiecta la TIFF 2012 pelicula „Ştefan Luchian”, capodopera din 1981 a regizorului Nicolae Mărgineanu. Rolul lui Luchian l-a consacrat pe Ion Caramitru ca unul dintre cei mai talentaţi actori din generaţia sa. „Ion Caramitru a fost onorat de-a lungul timpului cu numeroase distincţii. În 1995, Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord l-a decorat cu titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic, pentru activitatea culturală româno-britanică iniţiată de acesta, iar doi ani mai târziu, statul francez i-a oferit medalia de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor. În anul 2000, a fost recompensat şi cu Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce”, se arată în comunicatul TIFF. Caramitru a debutat pe marele ecran în Comoara din Vadul Vechi (1964), regizat de Victor Iliu. Au urmat roluri în peste 40 de producţii româneşti şi străine şi colaborări cu nume grele ale cinematografiei precum Liviu Ciulei, Mircea Veroiu, Dan Piţa, Andrei Blaier, Alexandru Tatos, Steven Soderbergh, Brian De Palma sau Costa Gavras.

După 1989, numele său a apărut pe afişele unor producţii străine precum Kafka (1991), un thriller marca Steven Soderbergh inspirat de viaţa lui Franz Kafka, Two Deaths (r. Nicolas Roeg), Mission: Impossible (r. Brian De Palma) sau Amen (r. Costa Gavras).