Povestea leului

100 lei

Primul reper al omenirii care stă azi la baza banilor a constat în schimbul direct al unui bun contra altuia, denumit troc. Pe actualul teritoriu al României, Histria este primul oraş unde este documentată o primă emisiune de monedă proprie de argint.

Moneda din aur Koson

media_136724219264984700

Kosonii sunt monede de aur, având greutatea medie de 8, 40 grame, întâlnite în special în Dacia. Pe kosoni se află gravat un magistrat între doi lictori, respectiv o acvilă cu aripile deschise, ţinând în gheare un sceptru şi o cunună. Pe reversul unor monede apare o monogramă de litere îngemănate a căror semnificații nu s-au descifrat nici până azi. Aceşti kosoni au fost găsiţi în Transilvania mai precis în preajma cetăţilor dacice din Munţii Orăștiei. Există diverse interpretări asupra identităţii acestor monede:

  • Marcus Junius Brutus ar fi bătut moneda koson în anul 42 î.Hr. pentru plata mercenarilor geto-daci.

  • Moneda koson ar fi fost bătută de regele geto-dac Cotiso care a urmat după Burebista, în jurul anilor 31-29 î.Hr.

  • Moneda ar fi fost bătută de un dinast geto-dac de la sud de Carpaţi sau din sudul Dunării.

  • Moneda ar fi un fals modern, fiind bătută în sec. XVI-XVII, într-o epocă în care falsificarea monedelor antice era un fenomen relativ răspândit.

Ţara Românească. Cele mai vechi monede datează din timpul domniei lui Vladislav I Vlaicu (1364 – 1377). Sistemul monetar cuprindea trei valori: ducaţi (1, 05 grame), dinari (0, 7 grame) şi bani (0, 35 grame). În acele timpuri, valoarea monedei era dată de greutatea şi materialul din care erau făcute (aur, bronz sau argint). Monetăria Ţării Româneşti a atins apogeul sub Mircea cel Bătrân.

Moldova. Adevărata reformă a sistemului monetar din Moldova are loc în timpul lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Acesta foloseşte 0, 60 grame pentru gros şi 0, 30 grame pentru jumătatea de gros, dar utilizează argint de bună calitate. Un caz special în istoria monetară a Moldovei medievale îl reprezintă Eustratie Dabija, care începând din anul 1662, a bătut şilingi de bronz, dar a şi falsificat, pe scară largă, diverse monede.

Transilvania.Carol Robert de Anjou (1307-1342), profitând de bogatele resurse miniere din Transilvania, a înfiinţat primele monetării, la Cluj, Sibiu şi Lipova, în care a bătut florini de aur şi groşi, respectiv dinari de argint. Ulterior au mai fost deschise monetării, la Baia Mare, Braşov, Alba Iulia, Făgăraş şi Aiud. Acestea au emis monede în sistem austriac și maghiar.

Câteva prețuri din anul 1629 în Transilvania:

o gâscă – 14 dinari;

o găină – 8 dinari;

un font (636 grame) de carne de vită -2 dinari;

un font de carne de porc – 2 dinari;

un font de slănină – 6 dinari;

1 eitel (1, 35 l) de vin – 8 dinari;

o lumânare – 1 dinar.

Apare leul

1312301857_1leu1870-regele-carol

La mijlocul secolului al XVII-lea, datorită declinului politic în care se aflau în Ţara Românească şi Moldova, aici nu se mai băteau monede. Drept urmare, piaţa monetară a ajuns să fie deschisă către o mulțime de monede emise în Europa. Este momentul în care s-a impus talerul leu olandez, o monedă de argint foarte populară în Imperiul Otoman. Popularitatea talerului-leu a rămas uriașă, chiar după încetarea efectivă a circulaţiei sale. Astfel a apărut în Ţările Române o monedă de calcul numită leu, divizată în 40 parale. Deşi numele acesteia făcea referire la moneda olandeză, împărţirea în 40 de parale era, de influenţă otomană.

În ciuda existenţei leului, la venirea pe tronul Principatelor Unite a lui Al. I. Cuza, piaţa românească era dominată în continuare de cursul haotic al monedelor străine. Proiectul de batere a unei monede naţionale data încă din anul 1859, când Victor Place, consulul francez la Iaşi a negociat, în numele guvernului român, baterea unei monede naţionale care să aibă aceeaşi valoare cu cea a francului francez. Asupra denumirii acestei monede au existat în epocă numeroase dezbateri. S-a propus numele de român sau romanat. Proiectul nu a fost însă finalizat, pentru că Napoleon III nu a sprijinit până la capăt emiterea unei monede naţionale româneşti, deoarece nu dorea să „supere” Imperiul Otoman. Legea monetară din 4 mai 1867 prevedea emisiunea de monede din aur (20, 10 şi 5 lei), argint (2, 1 leu şi 50 de bani) şi bronz (10, 5, 2, 1 bani). Astfel, până la înfiinţarea Monetăriei Statului, în anul 1870, monedele au fost bătute la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. Prima bancnotă emisă de Banca Naţională este datată 19 ian. 1881 şi are valoarea nominală de 20 lei, fiind tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei. În cursul aceluiaşi an, au fost fabricate, în aceleaşi condiţii, nominalurile de 100 şi 1.000 de lei. În Austro-Ungaria au continuat să circule, în mod legal, două feluri de bani de argint: florinul austriac (1 fl = 100 crăiţari) şi talerul unional emise de Banca Naţională a Austriei.

Marea Criză Economică (1929-1933) a debutat prin crahul bursier de la New York. În această perioadă, nivelul de trai a scăzut drastic. O situaţie extrem de grea numită „curba de sacrificiu” a fost cea a salariaţilor publici, ale căror salarii au fost reduse succesiv cu10-23 % în această perioadă.

Leul comunist

Deși evoluția leului nu a fost niciodată constantă, moneda rezistă și după venirea comuniștilor la putere și chiar după „reforma monetară” din 1947, când au fost înlocuite toate bacnotele din circulație dar la valori mult mai mici. Astfel din cei 48, 5 miliarde de lei vechi aflaţi în circulaţie au fost schimbați doar 27, 5 miliarde, restul a fost declarat blocat.

1leu1966a

În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. Cea mai circulată era hârtia de 100 de lei, care avea imprimată pe față portretul lui Nicolae Bălcescu.
Între anii 1974-1975 a avut loc o majorare a salariilor, eşalonată pe ramuri şi activităţi economice. Retribuţia minimă a muncitorilor calificaţi creştea de la 1.040 de lei la 1.346 de lei, iar cea a muncitorilor necalificaţi de la 1.000 de lei la 1.140 de lei. În anul 1981, începe să se simtă lipsa produselor alimentare de pe piaţa
, lucru ce a obligat autorităţile să adopte măsuri „pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează bună aprovizionare a populaţiei”. Astfel comercializarea pâinii, uleiului şi zahărului dar și a altor alimente era cartelată, consiliile populare locale urmând să stabilească cantităţile ce puteau fi cumpărate lunar de o persoană. Criza se resimte și în procurarea produselor de larg consum. Inevitabil apare statul la coadă, micul trafic de frontieră, folosirea relaţiilor pentru a obţine diverse bunuri.

Leul în democrație

Bancnota-2.000-BucurestiFM

Schimbarea regimului politic în România ca urmare a Revoluţiei din Decembrie 1989 a determinat schimbarea însemnelor monetare ale ţării. În aprilie 1991, Banca Naţională a lansat prima emisiune postrevoluţionară de bancnote, dedicată lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române. În anul 1999, Banca Naţională a pus în circulaţie, pentru prima oară, o bancnotă din polimer (2.000 de lei – Eclipsa totală de soare din 11 august 1999). Începând cu anul 2005, întreaga cantitate de bancnote a fost fabricată din polimer.


Publicitate

1 Comentariu

  1. Rodolphus spune:

    Care este rostul acestui articol?

Postaţi un comentariu