Dosar Sinteza/Transilvania Reporter: Dezbinați de pandemie. Cum s-a propagat ura și cum se pot vindeca relațiile dintre oameni
La un an și jumătate de când virusul SARS-CoV-2 face ravagii pe Planetă, constatăm că a făcut ravagii și-n mințile și sufletele noastre. Virusul a dat omenirea peste cap. A produs moarte, suferință, a sărăcit populații, a oprit economiile lumii. Dar a produs și altceva, ceva mai puțin băgat în seamă, dar la fel de grav. A împărțit planeta în tabere pro și anti, a creat ură și dezbinare în familii, între prieteni, colegi. A generat extremisme în lumea politică. A împărțit planeta între cei care cred în existența virusului și cei care-l neagă, între cei care acceptă masca și cei care fac mitiguri împotriva ei, între vacciniști și antivacciniști. În cei care cred ce spun medicii și cei care cred în teoriile conspirației. Între cei care sunt de acord cu pașaportul de vaccivnare și cei care se consideră discriminați.
Este greu, spun psihologii, să acceptăm că viața e la mâna hazardului, iar mintea umană acceptă mai ușor ca în spatele „întâmplărilor” să stea un plan construit cu un scop. O conspirație, fie ea și malefică, oferă iluzia că avem un control asupra desfășurării evenimentelor. Mult mai înspăimântător pare să nu existe niciun fel de control.
Rețelele sociale sunt un foarte bun câmp de bătălie, limbajul și agresivitatea din spațiul virtual se reflectă în cel real. Disputele de pe rețele dezbină relațiile din realitate. Cum s-a ajuns aici? Ce e de făcut? Cum va merge omenirea mai departe? Cine o va ajuta să-și panseze rănile? Revista Sinteza și Transilvania Reporter vă oferă o incursiune jurnalistică pe această temă, un prilej de dialog, meditație și introspecție. (Ruxandra Hurezean)
O Românie nouă și una veche
În interviul, acordat revistei Sinteza, psihologul Daniel David spune: „Aceste fenomene există în toate societățile lumii, dar este drept că, pe alocuri, la noi sunt mai intense. Așa cum am arătat adesea, România se află încă într-un proces de luptă paradigmatică psihoculturală. Această luptă paradigmatică, între o Românie modernă (ex.: persoane autonome care distribuie puterea, caută oportunități în incertitudini și valorizează recompensele în modelarea socială) și una mai veche (ex.: un colectivism care concentrează puterea și evită defensiv incertitudinile și vânează greșelile pentru a le pedepsi) colorează și amplifică conflictele obișnuite într-o societate. Apoi, nivelul extrem de scăzut al încrederii interpersonale (și în autorități) reduce cooperarea și polarizează atitudinile. Pe multe atribute psihoculturale (ex. stimă de sine, aspecte de personalitate), România are un profil foarte polarizat, ceea ce susține apoi, la rândul său, atitudini și comportamente polarizate.”
Vezi interviul integral aici: https://www.revistasinteza.ro/psihologul-daniel-david-despre-romania-polarizata-de-pandemie-solutia-sociala-proiecte-mari-la-care-sa-ne-dorim-sa-lucram-cat-mai-multi
Te-ai căsători cu o persoană care crede în teoriile conspirației? A fost întrebarea la care a dorit un răspuns Ruxandra Hurezean în parcursul articolului despre cum au reacționat oamenii față de semenii lor care au îmbrățișat idei conspiraționiste. „Când am primit primul mesaj de la prietenul meu, am crezut că vrea să-mi arate ce bazaconii mai spun unii, nu că așa crede el. Și că ar trebui să râd și eu. Dar nu, mesajele s-au repetat. Pur și simplu nu-mi venea să cred că acel om pe care-l știu de ani de zile poate să creadă că 5G și oculta mondială sunt vinovate de ce ni se întâmplă!”, spun cei care s-au confruntat cu convingerile celor din jur. Cum s-a întâmplat acest fenomen al dezbinării în lume, mai multe aici: https://www.revistasinteza.ro/dezbinati-de-pandemie-te-ai-casatori-cu-o-persoana-adepta-a-teoriilor-conspiratiei
O boală veche, cu simptome noi
George Jiglău, politolog, lector la Departamentul de Științe Politice din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai explică și cum pandemia a creat un cadru în care radicalizarea și polarizarea pot să se propage într-un ritm amenințător. „Tot acest context al pandemiei vine, mai ales în democrații, pe fondul unei tendințe de polarizare cu care deja aveam de-a face de o bună perioadă de timp și care, la nivel politic, capătă forma cea mai vizibilă prin ascensiunea discursurilor populiste, liberale, și câștigurile electorale pe care partidele și politicienii cu astfel de discursuri reușesc să le aibă peste tot în lume. Nivelele foarte scăzute de încredere în elitele politice – și chiar în elite în general, inclusiv profesionale, mai nou științifice, medicale – erau deja vizibile.”
Dar cât de adâncă este falia? Sondajele realizate periodic în țările UE pentru a măsura atitudinile cetățenilor în contextul pandemiei plasează România printre țările cu proporții reduse ale celor care intenționează să se vaccineze.
Poate un singur om schimba lumea?
Gabriel Bădescu, profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj se întreabă cu un umor amar: „Cine a spus că un singur om nu poate schimba lumea nu a mâncat niciodată un liliac insuficient gătit”. E una dintre nenumăratele glume prin care oamenii au încercat să facă haz de necaz în contextul pandemiei Covid-19, cu un miez serios despre efectele pe care pot să le aibă chiar și unele dintre cele mai mărunte dintre acțiunile noastre. O analiză sumară pe datele de atunci nu elimină această explicație, însă arată că un efect și mai puternic a venit dinspre acțiunile unei singure persoane, Olivia Steer. Având abilități certe de comunicare, cu un discurs înțesat de referințe pseudo-științifice, și cu apariții frecvente în mass media, Steer nu a schimbat lumea, însă a contribuit serios la apariția celor peste 20.000 de cazuri de rujeolă și câteva zeci de decese în rândul copiilor din România. Mai mult, scăderea încrederii în vaccinurile pediatrice e unul dintre factorii care explică temerile ridicate față de vaccinare în general, inclusiv în cea anti-Covid.”
Ce e în spate?
Cum ieșim din extremismul pandemic? Răspunsul îl caută psihiatrul Gabriel Diaconu, cel care și-a pierdut tatăl în lupta cu CoViD-19 iar el, personal, încă de la începutul pandemiei a contribuit voluntar la comunicare, susținere și acțiune în lupta cu această criză.
„Mă trezesc în fiecare zi într-o repunere în scenă a aceleiași simptomatologii: covidat/ covidiot vs. conspiraționist. Mascăr (sic!) vs. antimască. Vaxxer vs. anti-vaxxer. Pro-lockdown vs. anti-lockdown. Vieți vs. slujbe. Vaccinați vs. nonvaccinați. Ce e în spate? Nimic spectaculos: doar eșecul remarcabil, dar previzibil, al umanității de-a se ridica din cele patru labe în care-a căzut, în care a fost supusă, strunită și obligată a sta de-un organism atât de mititel, atât de anost, atât de simplu prin definiție, încât îți vine-a râde.
Urmele celor două Războaie Mondiale au definit generații, pe veci cutremurate la gândul celui de-al Treilea. Acesta este al Treilea, doar că într-o altfel de formă decât ne-am fi așteptat, și de această dată cu alte reguli ale beligeranței, respectiv ale păcii.”
Confesiunea și gândurile lui le puteți citi aici: https://www.revistasinteza.ro/cum-iesim-din-extremismul-pandemic-despre-propaganda-solidaritatii-si-moartea-tatalui-meu-robinson
Tensiuni la job
Am întrebat un psihoterapeut cum a văzut bătălia ideilor din interior. „Îmi vine în minte situația unuia dintre clienții mei care își gestiona foarte greu furia la locul de muncă atunci când discuta cu una dintre colege despre subiectul pandemiei. Au ajuns să nu-și mai vorbească (deși ocupau poziții diferite de management în aceeași firmă și era absolut necesar să comunice). Am abordat situația în terapie și am încercat să-i ofer o altă perspectivă”, mărturisește psihologul Gabriela Culda Groza, psihoterapeut care a trăit pandemia față în față cu cei afectați de neîncredere, dezbinare, înstrăinare.
Puteți citi întreg interviul aici: https://www.revistasinteza.ro/psihologul-gabriela-culda-groza-despre-relatii-in-pandemie-eu-cum-mai-pot-sa-am-incredere-in-judecata-managerului-daca-el-crede-in-asemenea-aberatii
Radicalizați pe Facebook
Despre radicalizarea discursului pe rețele sociale, pe cine au urât românii mai mult în pandemie găsim informații extrem de interesante într-un studiu realizat la Universitatea Babeș-Bolyai.
Radu Meza este conferențiar la Departamentul de jurnalism și media digitală din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este coordonatorul programului de licență în Media digitală și în 2018-2020 a coordonat un grant cu finanțare națională pe tema discursurilor instigatoare la ură în social media din România și Ungaria. El ne-a oferit în premieră câteva concluzii ale acestui studiu
O analiză preliminară pe un set de date de 9,5 milioane de comentarii (N=9.522.398) publicate în 2020 pe 250 de pagini publice de Facebook aparținând unor persoane (125 de bărbați și 125 de femei) din categoria „intelectualilor publici” (cu peste 10.000 de urmăritori pe pagină, incluzând politicienii, jurnaliștii, personalitățile media, autorii și activiștii, dar excluzând sportivii și artiștii muzicali) ne arată că referințele la pandemia COVID-19 apar în 5% (430169) dintre acestea.
În cele ce urmează, punem în discuție câteva date preliminare dintr-un viitor studiu asupra discursurilor antagonice pe paginile de Facebook ale „intelectualilor publici” din România.
Cele mai recente articole
Top 5 motive să achiziționezi o Skoda Karoq
Soluţii inovatoare pentru un zâmbet perfect!
Discuție cu actrița Coca Bloos, activități pentru copii și adolescenți, concerte și spectacole sunt propunerile Teatrul Național Cluj pentru ediția 2024 a Zilei Porților Deschise
Frank Spotnitz, scenaristul și producătorul serialului Dosarele X, vine în România
Farmec a deschis un nou magazin, în Cluj-Napoca. La VIVO! Shopping Center
Cercetare inedită și soluții digitale pentru sănătatea mintală. Care este legătura între simțul mirosului și locul unde trăim
O nouă parcare pentru avioane, pe Aeroportul Internațional Avram Iancu
Trenduri inovatoare în designul meniurilor pentru restaurant. Ce este de interes în industria ospitalității?
Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuță din Cluj Napoca este centru de hematologie pentru boli rare
Patru nominalizări și un premiu de excelență pentru clujeni, la ediția 2024 a Galei Premiilor UNITER
 RO_Landscape - Felicitare Craciun - banner.png)
Opinii
OPINIE | Să iubim Crăciunul, pentru că e miracolul vieţii Peste câteva ore doar, vom simți cu toții bucuria Naşterii Lui. Și vine vremea
De la un palaneț împărțit la trei, în România, la farfuria cu escargots la Ritz Cineva mi-a reprodus discuția dintre trei tineri studenți care coborau de la
Liberalii oficializează segregarea şcolară, în siajul gândirii USR Guvernul a identificat două nevoi reale. Pe de o parte, copiii au nevoie să fie
Congresul PNL. Cine strică marfa o plăteşte Nu daţi vrabia din mână, oameni buni, pe cioara nebună de pe gard, îi conjură
Apocalipsa după UNTOLD. Pista de atletism distrusă, iar gazonul de un milion de euro e înlocuit cu unul de 180.000 An după an daunele materiale provocate de cel mai mare festival de muzică
ADVERTORIAL
Top 5 motive să achiziționezi o Skoda Karoq Într-o piață plină de opțiuni atrăgătoare, Skoda Karoq se evidențiază prin oferirea
Trenduri inovatoare în designul meniurilor pentru restaurant. Ce este de interes în industria ospitalității? Atunci când sunteți în căutarea unei mape de meniu potrivite, care să dureze, fiecare
Cum să alegi o saltea ortopedică perfectă pentru a se potrivi preferințelor individuale și cerințelor de sănătate? Somnul profund este un element cheie în menținerea unui mod de viață sănătos și activ, a
Destinație de vacanță
Clujul s-a asociat cu județele Alba și Bihor pentru dezvoltarea turistică a Țării de Piatră din Apuseni Consilierii județeni au adoptat astăzi proiectul de asociere pe 10 ani între județele Alba,
Ofertă irezistibilă pentru un sejur la mare. A început ”Litoralul pentru toți” Românii pot petrece, începând de astăzi, un sejur pe litoralul românesc cu preţuri ce
Arteră spre inima Balcanilor (III): Bosnia și Herțegovina, încremenită în proiect
De apreciat ca un jurnalist asuma aceasta tema deschis…
Pe de alta parte trebuie spus din start ca un fanatic ca Gabriel Diaconu care incita la ura impotriva mamelor NU poate fi o parte a solutiei, el fiind o parte a problemei. Ca si-a pierdut tatal nu are nici o relevanta, cine stie care e situatia medicala exacta a comorbiditatilor si varstei si asta nu-i da nici un drept sa vitrioleze oameni care au cu totul alt calcul de risc.
UNICA SOLUTIE pentru de-escaladare este incetarea terorismului mediatic de stat impotriva oamenilor, incetarea autoritarismului medical care preseaza oamenii la vaccinare medicala si care incita la panica si ura zilnic.
Aceasta teroare se bazeaza pe notiuni nestiintifice
1. De exemplu: ca vaccinul este imunizare. E fals, vaccinul NU imunizeaza. Daca ar imuniza cu adevarat, vaccinatii nu ar mai fi crizati ca langa ei este un om nevaccinat. Observ ca nevaccinatii se tem mai putin ca vaccinati, ceea ce dovedeste ca nici ei nu se simt imuni.
2. Trebuie eliminata minciuna ca vaccinatii nu iau virusul si nu il dau. Aceasta minciuna divizeaza oamenii, deoarece vaccinatii se simt superiori fara sa fie in realitate superiori medical. epidemiologic ei sunt transmitatori. Tot ce garanteaza prospectul este ca fac forma mai usoara, o garantie echivoca devreme ce vaccinatii se infecteaza iar unii chiar au murit.
3. OMS a declarat recent ca visul extirparii totale a virusului trebuie abandonat. Altfel spus, presupozitia vaccinismului de masa ca vom elimina virusul a cazut. Nu vom elimina heyrupist virusul. DIN CONTRA – laureatul Nobel Luc Monagnier arata ca vaccinarea de masa produce tulpinile prin agresivitatea ei, caci virusul muteaza ca sa scape de vaccin. Astfel vom avea surpriza ca vaccinatii vor fi pus sa faca paispe doze sa tina ritmul cu tulpinile. Mai mult vaccinismul agresiv poate deregla imunizarea naturala care este adevarata noastra arma impotriva epidemiilor.
4. NU subestimati efectele adeverse de termen mediu si lung – acolo va fi grav cand apar daune reale, deoarece niciodata vaccinarea de masa nu a ramas fara victime, de aia este grav amestecul statului. statul ia risc in numele oamenilor in mod grav.
Odata ce aceasta nebunie va trece se va vedea clar ca vaccinismul a folosit terorism de stat pentru a da vina unui fenomen natural pe cei nevaccinati si pentru a-i constrange la act medical obligatoriu ilegal din pura paranoia si panica nestiintifica. Atunci vor fi sute sau mii de procese impotriva celor care au profesat terorismul – inspaimantarea oamenilor cu scopul de a-i vaccina experimental. Atentie la cei care instiga la incalcarea legii ce interzice vaccinarea obligatorie. Atentie la ce semnati pentru ca nebunia va trece si instantele vor judeca la rece si atunci n-o sa-i vad bine pe fanaticii care fug cu politia sa vaccineze lumea.
Vaccinismul dezlantuit trebuie saia o pauza sa faca un pas in spate sa inteleaga ca nu poti face un lagar medical dintr-un stat de drept fara consecinte penale sau politice grave.
Am uitat sa scriu ca nu e potrivita eticheta de EXTREMIST pentru oameni care vor doar sa fie lasati in pace sa aiba singuri grija de sanatatea lor, dupa ce 2 ani au acceptat masurile restrictive, frecvent abuzive ale statului si degringolada discursului pseudo-medical.
EXTREMISTA este aici doar categoria de oameni care vrea sa CONSTRANGA alti oameni din fanatism si panica sanitara la acte medicale obligatorii ILEGALE. Extremisti sunt cei care vor sa faca dintr-o societate libera un lagar de concentrare medicala unde decide nebunul de Arafat si restul se incoloneaza la ordinul statului cu politia sanitara in spatele lor.
Dragă Alin, mulțumim pentru aprecieri. Precizez doar că termeni ca „lagăr de concentrare” și „constrângere” ( nimeni nu a constrâns pe nimeni doar au fost îndemnați) nu sunt din registrul moderat al percepției sau comunicării sociale. Niciunii dintre colaboratorii noștri n-au folosit un nivel atât de radical al limbajului. Este o dezbatere între oameni care chiar știu ce vorbesc.
Desigur, sunt de acord, nu mă refeream la dvs. deloc cand am folosit termenii tari, din contra am apreciat că dvs. invitați la o reflecție despre reconciliere !
Mă refeream la potențialul pe care aceste politici preconizate îl presupun și care vin ca directive de sus.
Să dau exemple concrete:
De pildă este abnorm ca un prim-ministru zis liberal cum e Câțu să califice ca „teroriști” cetățenii cu alte opinii! Dacă prim-ministru toarnă gaz pe foc cu asemenea stigmatizări, nu putem susține că cetățenii sunt extremiști.
Sau dacă Gabriel Diaconu vorbește de mafia mămicilor este un gest de un extremism social incalificabil, omul nu are copiii lui și stigmatizează tocmai mamele ca mafiote in loc să se gândească la afacerile murdare făcute in timp de pandemie intre politicieni și complexul farmaceutic cu măști de 100 de lei și izolette la preț de garsonier! Adică un mercenar plătit de guvern ascunde mafia reală a profitorilor pandemiei și face mafiote tocmai mamele? Omul nu merită respect.
Un intelectual așa zis liberal ca Andrei Cornea invită cu extremism incalificabil la desfacerea contractului de muncă pentru nevaccinați, alt fanatizat care și-a făcut o dogmă dintr-un vaccin experimental și o ipoteză controversată medical cum că vaccinarea de masă e unica alternativă.
Mai sunt câteva sute de politicieni și influensări care fac afirmații profund antidemocratice, segregaționiste și autoritare in fața cărora rezistența oamenilor este perfect legitimă.
Vedeți, domnule Alin, cât de reală e tema? Interesant ar fi să și ajungem la un liman.