De la capăt. De teama străinilor, legea vânzării terenurilor a fost modificată

Foto: Dan Bodea

Ministerul Agriculturii va promova în Parlament o serie de modificări la proiectul de lege pentru vânzarea terenurilor agricole, precum anulabilitatea vânzării unui teren dacă preţul este mai mic decât în oferta de vânzare, păstrarea ADS şi înfiinţarea unei direcţii pentru terenuri peste 30 hectare.

Măsurile sunt cuprinse într-o notă prezentată, miercuri, Guvernului de către ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, privind modificările pe care ministerul de resort le va propune, mai întâi, comisiei parlamentare de agricultură din Senat şi, ulterior, în Camera Deputaţilor legate de actualul proiect al legii de vânzare a terenurilor agricole către persoanele fizice, ca urmare a solicitării de reexaminare formulate de preşedintele Traian Băsescu.

Nota relevă că noua formă a legii va stabili că vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării.

Ministrul a explicat că va introduce această clarificare după ce preşedintele, a cărui “logică” nu a înţeles-o, a afirmat că dreptul de preempţiune poate fi vândut la un preţ mult mai mic după ce este epuizat.

Titlul legii va fi modificat pentru o mai mare claritate, urmând să se refere la terenurile aflate în extravilanul localităţilor, cu un regim aplicabil atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice, iar Agenţia Domeniilor Statului (ADS) nu va mai fi transformată într-o agenţie de reglementare a pieţei funciare, ci îşi va păstra denumirea, va trece în subordinea prim-ministrului şi va avea rol de “preemptor şi cumpărător” pe piaţa funciară, estimându-se că, în prima fază, nu va avea un rol de vânzător.

În Ministerul Agriculturii va fi înfiinţată o direcţie specială de reglementare a pieţei funciare, care va asigura relaţia doar cu primăria, nu cu vânzătorul, pentru a reduce birocraţia, şi va aviza vânzările de terenuri care depăşesc 30 de hectare. Vânzarea suprafeţelor de până la 30 de hectare va fi avizată de structurile teritoriale ale ministerului.

“Cred că este o clarificare care răspunde solicitării preşedintelui de a nu avea şi jucător, şi arbitru pe piaţa funciară în rolul unei singure agenţii”, a spus Constantin.

Ministrul a apreciat că, după ce aceste modificări vor fi adoptate de Parlament şi proiectul de lege va fi retransmis preşedintelui, nu va mai exista absolut niciun motiv ca actul normativ să nu fie promulgat.

El a precizat din nou că esenţa legii rămâne aceeaşi, în sensul că prin instituirea şi extinderea dreptului de preempţiune către arendaşi, vecini şi stat este protejat interesul naţional şi cel local.

Boc cere convocarea de urgenţă a Parlamentului

Fostul premier Emil Boc cere USL convocarea urgentă a Parlamentului în sesiune extraordinară pentru a opri vânzarea terenurilor către străini.

“Nu pot să înţeleg atâta comoditate din partea USL, acum când e vorba despre un interes naţional, iar când interesul lor le-a purtat acţiunea, au dat jos preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, în sesiune extraordinară. Atunci s-a putut ca în trei zile să decapitezi statul român, pentru că aveau un interes politic, personal. Acum au trecut 15 zile din 2014 şi nu se gândesc să convoace Parlamentul şi să oprească vânzarea pământurilor pentru străini. De ce nu fac acest lucru, ce aşteaptă? Puteau convoca până în 10 ianuarie şi să pună acea condiţie de reciprocitate, aşa cum a spus şi preşedintele Băsescu, măcar o condiţie minimală să pună şi ştiam o treabă”, a spus Boc, miercuri, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, faptul că România este “cel mai iresponsabil stat” din UE în materie de gestionare a pământurilor “trebuie să ne dea de gândit despre modul cum aceşti guvernanţi guvernează”.

“Ei au o singură problemă, cum să îl atace pe Băsescu în fiecare zi, dar pierd printre degete interesul naţional al românilor. De ce nu convoacă sesiune extraordinară, să reglementeze problema vânzării terenurilor?”, s-a întrebat Emil Boc. Şi preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, recent, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni.

Cioloş: O politică funciară bazată pe discriminare etnică este profund neeuropeană

Pe de altă parte, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, consideră că intenţia statului ungar de a cumpăra terenuri în România nu va fi transpusă în practică. “Este puţin probabil ca Ungaria să materializeze în plan legislativ şi cu atât mai mult în practică intenţia declarată de un funcţionar de rang inferior de la Ambasada ungară de la Bucureşti. Înţeleg că Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat că a fost vorba doar de o discuţie şi nu de o intenţie propriu-zisă a statului ungar. Ideea în sine, de a dezvolta o politică funciară bazată pe discriminare etnică pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeană. Obsesia pentru inginerie etnică şi teritorială prin intervenţia statului – în contrast cu libertatea individuală de a alege într-un context de şanse egale – aparţine unui trecut pe care nimeni nu-l doreşte repetat. Dincolo de aceasta, în funcţie de detaliile eventuale ale programului, în cazul puţin probabil că se va ajunge acolo, atât legislaţia europeană cât şi cea naţională pot fi utilizate pentru a bloca orice formă de abuz sau discriminare. Crearea de avantaje economice cu resurse publice pe criterii etnice este strict interzisă de legislaţia europeană, iar Comisia Europeană, prin departamentele specializate, urmăreşte aceste aspecte cu rigurozitate. Articolul 10 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene prevede că “în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”. De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare în baza Tratatului de la Lisabona la 1 Decembrie 2009, conţine în Articolul 21 (1) o interdicţie generală a “discriminării de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.” Statul roman are la rândul său la dispoziţie instrumente pentru a păstra controlul asupra propriei politici funciare şi agricole şi de dezvoltare rurală, oferind oportunităţi tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie”, a precizat Cioloş.

[stextbox id=”alert” caption=”Politrucii ardeleni români agită ei înșiși ideea autonomiei Ardealului”]

Cunoscutul realizator de televiziune Moise Guran demontează scenariul cumpărării Ardealului de către Budapesta într-un text publicat pe site-ul BiziDay.ro. „Dacă Ungaria și-ar pune mintea să cumpere tot terenul arabil din Transilvania și presupunând că n-ar reuși să ia hectarul mai ieftin decât l-a cumpărat Traian Băsescu în Călărași ar avea nevoie cam de 20 de miliarde de euro. Cum bugetul Ungariei pe 2014 este ceva mai mare decât al României, dar, la un PIB comparabil, datoria publică este triplă, presupunând că Ungaria ar împrumuta 20 de miliarde ca să cumpere hectarele din Transilvania, atunci ţara vecină s-ar apropia de un scenariu grecesc…

Este interesant cum această diversiune cu ungurii care ne cumpără țara, agitată pe la televizor de (surprinzător?) un grup de români de la Cluj, a fost întoarsă într-o retorică în care ei politrucii ardeleni sunt mai buni decât cei dâmbovițeni, care n-au făcut în 100 de ani o autostradă peste munți până în Transilvania.

Privind la tv tot acest șou, am avut senzația că politrucii ardeleni (români, nu maghiari) agită ei înșiși ideea autonomiei Ardealului. De unde rezultă că politrucii sunt toți la fel indiferent în ce provincie istorică a României au văzut lumina zilei, iar eu am încercat să vă demonstrez că şi Transilvania are miticii ei. O astfel de dezbatere e chiar periculoasă, aşa că hai să fim atenţi la cine şi ce interese are”, scrie Moise Guran.

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu