Cine se ascunde după tabloul fals atribuit lui Ghenie: „De ce ați depus lucrarea în galerie dacă știați că nu este autentică?”

Omul de afaceri Vasile Pușcaș, dezvoltatorul proiectului Platinia și proprietarul Platinia Art House Gallery, a adus câteva explicații referitoare la tabloul atribuit lui Adrian Ghenie, expus în galeria sa de artă la sfârșitul lunii februarie, declarând că deponentul lucrării, expertul în artă Radu Vasile a dat de înțeles că tabloul este realizat de artistul mai sus menționat. La rândul său, Radu Vasile, recunoaște că tabloul a fost depus de el în galerie, fiind delegat de adevăratul proprietar, însă nu a spus niciodată, afirmă tot el, că lucrarea îi aparține lui Adrian Ghenie. „Vinovat este cel care a făcut contractul. Poate l-a făcut în viteză. Sincer vă spun, nu am stat acolo când s-a formulat contractul”, a declarat Radu Vasile într-un nou interviu pentru Transilvania Reporter.

În ceea ce îl privește pe proprietarul Platinia Art House Gallery, acesta spune că toată situația provocată de Radu Vasile îi afectează imaginea galeriei și că nu mai vrea să aibă în viitor de-a face cu respectivul expert care și în trecut ar fi încercat să îi vândă o lucrare (de Ștefan Luchian) care s-a dovedit a fi neautentică.

„Radu Vasile a venit și a cerut pe lucrarea despre care am crezut că este realizată de Adrian Ghenie 100.000 de euro, noi am adăugat comisionul galeriei și am scos-o la vânzare cu 120.000 de euro. Nu știu cu cine lucrează el. Eu cred că momentan nu este important cine este autorul lucrării. Radu Vasile, când a auzit despre expoziție a venit și a spus că a ajuns la el, la expertiză, o lucrare atribuită lui Ghenie și că îi va da expertiză pozitivă. A rămas să definitiveze expertiza scrisă, a depus lucrarea, noi am expus-o. Este clar că a venit să o depună personal pentru a avea o cotă parte din bani. A depus lucrarea, în speranța că găsim noi „un fraier” și împărțim banii. Probabil la varianta aceasta s-a gândit. Este foarte greu să ne dăm seama ce s-a întâmplat. Contractul este semnat de el și scrie în el că lucrarea este de Adrian Ghenie. Când a văzut însă că a intervenit scandalul cu Mihai Pop (apropiatul lui Adrian Ghenie care a transmis că artistul neagă faptul că lucrarea este creația lui, n.r.), Radu Vasile nu a mai dat expertiza. Dacă spui «atribuit Ghenie», nu înseamnă că Ghenie este autorul?Ca expert nu poți să spui că tabloul este „atribuit lui cutare”. Dacă ai dubii, sună artistul și întreabă-l. În al doilea rând, în declarațiile din presă, cum poți să spui că ai știut dinainte că nu e Ghenie, dar vii și îl depui ca fiind «atribuit» lui Ghenie?Asta înseamnă că ai vrut să fraudezi”, explică omul de afaceri Vasile Pușcaș.

Lucrarea atribuită lui Adrian Ghenie este tot în galerie, dar nu este expusă și Vasile Pușcaș așteaptă să vadă cine și-o revendică.

„Dacă nu se află adevărul, toată imaginea galeriei este afectată. Radu Vasile ne-a spus să nu dezvăluim că tabloul a fost depus de el, dar după ce a ieșit în presă și a spus că el a știut că nu este Ghenie, atunci nu ne-a mai lăsat altceva de făcut. Așa apar falsurile pe piață, cu experți de genul lui Radu Vasile”, a precizat Vasile Pușcaș pentru Transilvania Reporter.

Citiți și:

Lucrare falsă atribuită lui Adrian Ghenie, expusă la Cluj-Napoca

Cazul lucrării false atribuite lui Adrian Ghenie: „Ne-am jucat cu un nume mare și trebuie taxat dur vinovatul”

Radu Vasile, expert în bunuri cu semnificaţie artistică: „Am văzut tabloul atribuit lui Ghenie înainte de expoziție și am avut dubii. Dar nu vă pot spune numele posesorului”

După ce, într-o primă declarație pentru Transilvania Reporter, Radu Vasile a precizat că tabloul era menit să fie folosit ca artificiu publicitar de noua galerie de artă clujeană, expertul a fost apelat din nou de Transilvania Reporter pentru a explica modul cum a ajuns să fie chiar el deponentul unei lucrări nesemnate, care „cumva” a primit eticheta Adrian Ghenie. Mai jos redăm dialogul pe care l-am avut telefonic cu Radu Vasile, Expert în bunuri cu semnificaţie artistică, atestat nr. 522 din 14.11.2005, istoric şi critic de artă, Preşedintele Fundaţiei “Societatea Colecţionarilor de Artă din Transilvania”. Conform propriului CV, Radu Vasile a înfiinţat prima galerie privată de artă după 1989 din România – “Artă – Loisir – Utilitate” (februarie, 1990) devenită în anul 1993 “Utilart”, din anul 1995 “Alianţa Artelor”, iar din 2011 “Artexpert Gallery”, toate în Cluj-Napoca.  A organizat prima licitaţie internaţională de artă românească, Casa de Licitaţii Drouot, Paris (1991) și a organizat opt ediţii ale manifestării ”Târgul Antichităţilor şi Artelor Plastice din Cluj” (2005 – 2010):

Care este, până la urmă, povestea acestui tablou și cum ați ajuns să fiți deponentul lui în expoziția de la Platinia Art House Gallery?

Cineva a adus în expertiză la mine această lucrare. Eu având dubii, am refuzat să îi fac expertiza și l-am chemat să vină să și-o ia înapoi. Când a deschis domnul Vasile Pușcaș galeria în Platinia, i-am spus posesorului tabloului că ar fi o variantă să ducă lucrarea la acea galerie.

Deci i-ați spus acestei persoane să meargă acolo cu tabloul?

Mi-a adus lucrarea mie înapoi, eu i-am lăsat-o Silviei Suciu, curatoarei expoziției și de acolo a apărut toată problema.

Dar de ce sunteți dumneavoastră deponentul?

Păi mie mi-a lăsat lucrarea să o duc. Așa apare numele meu în contractul cu galerie.

Și de ce apare numele Adrian Ghenie în contract, din moment ce nu ați dat expertiza că este lucrarea lui?

Nu știu, vinovat este cel care a făcut contractul. Poate l-a făcut în viteză. Eu nu mă puteam exprima dacă este, sau nu Ghenie. Sincer vă spun că nu am stat acolo când s-a formulat contractul.

În calitate de expert nu ar fi trebuit să vă asumați o anume responsabilitate?

De ce să fiu eu responsabil?Vreți să spuneți că din cauza mea se vând falsuri?Nu cu asta se ocupă expertul. Expertul se ocupă cu clasarea obiectelor susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural național. Cu asta se ocupă expertul. Galeriile de artă, prin legea patrimoniului 182, trebuie să aibă un consilier de specialitate care să le spună ce să pună în vânzare. Dacă acel consilier are dubii, poate întreba pe cineva care se pricepe. Eu sunt un expert al Ministerului Culturii care mă ocup cu clasarea obiectelor de artă în patrimoniul cultural național, cu condiția ca acestea să fie susceptibile să facă parte din patrimoniu.

Și Galeria Platinia nu a apelat la dumneavoastră în calitate de expert?

Nu. Eu nu sunt expertul lor. Eu știam că deschid galeria și le-am spus că este un domn care are niște lucrări susceptibile să fie Ghenie.

Prețul lucrării de 100.000 de euro cine l-a cerut?

Prețul este cel cerut de proprietarul tabloului.

Cine este proprietarul?

Eu nu pot să îi divulg numele. Va veni să își ridice tabloul și probabil va afla toată povestea. Mi se pare caraghios ce se întâmplă. Eu am încercat să vă explic. Nu este vorba de un fals. Este o lucrare care nu e semnată și atunci nu poți să spui că este un fals.

Cum nu este semnată, din moment ce în contract scrie Adrian Ghenie?Cine a spus că lucrarea este a lui Adrian Ghenie?Dumneavoastră, proprietarul?Doamna Silvia Suciu a scris?Ea este responsabilă pentru toată această neînțelegere?

Toată lumea care a văzut-o, a spus că este o lucrare de Ghenie până a venit Mihai Pop și a spus că nu este a lui. Credeți că am scris eu în contract că este lucrarea lui Adrian Ghenie?Putem avea de-a face cu falsuri, cu replici, cu pastișe, cu interpretări. Și toate aceste elemente denotă ceea ce noi numim cu termen generic Școala de la Cluj. Faptul că sunt artiști care se inspiră din Ghenie arată forța lui modelatoare. Această lucrare este rezultatul unei emulații de tip stilistic.

Problema aici este că lucrarea avea un preț de vânzare de 120.000 de euro.

Eu nu am nicio contribuție. Proprietarul a cerut 100.000 de euro, galeria a adăugat comisionul lor. Domnul Vasile Pușcaș a știut foarte bine că nu sunt eu proprietarul lucrării. Pentru mine lucrarea era una dubioasă, dar expunerea ei mi s-a părut necesară pentru a-i verifica autenticitatea.

Vi se pare normal că se expun astfel de lucrări?

Vă rog să mă iertați, dar eu nu sunt nici patronul galeriei, nici galeristul. Mă depășește politica galeriei. Mă întrebați pe mine de ce se scot falsuri la vânzare?Putea să îl arunce, să nu îl expună. Eu cred că a vrut să producă un efect comercial și asta a reușit. Din păcate politica defectuoasă pe care o face Mihai Pop și Adrian Ghenie în Cluj e de vină. De ce țin în cel mai strict secret lucrările lui și de ce trebuie să mergi la Berlin să vezi un Ghenie?

Dumneavoastră și Mihai Pop ați mai colaborat?

Da, de-a lungul timpului da. L-am sunat de mai multe ori dar nu a răspuns. Îl consider un specialist în Ghenie.

Vă mai dau un exemplu. Circa 700 de lucrări de Luchian se cunosc. Peste 200 sunt falsuri și multe dintre ele sunt expuse în muzee. Văd că vă aventurați să stabiliți adevărul. Nu mi se pare normal să stabiliți dumneavoastră adevărul pentru că nu sunteți o instanță. Nu sunteți în măsură din punct de vedere profesional. Nu aceasta este meseria dumneavoastră, să faceți anchete. Lucrurile sunt discutabile, dar nu puteți obține de la mine o sentință sau să vă spun eu cine este vinovatul. Parcă vreți să sugerați că eu am vrut să vând un tablou fals. De la faptul că am depus acel tablou, până la a face o infracțiune este cale lungă.

La dumneavoastră a ajuns vreun Luchian fals?

Nu discut asta. Vreau să spun că sunt multe falsuri, unele sunt expuse în muzee, unele sunt autentificate de membri ai familiilor artiștilor, altele de muzeografi sau critici de artă. Dar a greși este omenește. Arta nu este o ecuație chimică care să se desfășoare în același mod. Judecățile pot fi și greșite. Se întâmplă și să intre lucrări false în Patrimoniul Cultural Național, dar asta nu înseamnă că această stare nu poate fi schimbată. În acest caz lucrurile erau clare. Faptul că cel mai bun cunoscător al lui Ghenie a spus că nu este tabloul lui a fost de ajuns.

Era o infracțiune dacă tabloul se vindea.

Stați liniștită că acel tablou nu avea cum să se vândă. Prețul a fost pus să nu se vândă. Dacă era 5000 de euro, da, dar prețul mare bloca orice tentativă de achiziție. Și să nu credeți că colecționarii sunt naivi.

Atunci ce a fost de fapt toată această mișcare?

Vă spun ce a fost. Un linșaj mediatic la adresa acestei fete, Silvia Suciu.

Nu doar Silvia Suciu, dar și galeria a ieșit foarte prost din toată această poveste. Venind din partea dumneavoastră acest tablou, era un fel o garanție că el este autentic.

Și ce dacă am dus eu tabloul?Să îmi arate expertiza pentru că trebuia să aibă expertiză dacă voiau să vândă tabloul. Contractul că eu am predat tabloul nu e expertiză. Putea fi o brățară de aur dacică și ziceam că e Ghenie. Sunt nebuni să mă scoată pe mine vinovat cu ce fac ei acolo. E politica mea în galerie?

Nu, dar dumneavoastră ați adus tabloul pentru a fi expus și, ca urmare, sunteți cel de la care a pornit toată povestea acestui fals.

Dar de ce să răspund eu pentru autenticitatea lui?Prin mâna expertului umblă și falsurile și dacă acest tablou a fost respins de mine și dat înapoi proprietarului, atunci nu văd cu ce sunt eu de vină.

Sunteți de vină pentru că ați depus în galerie un tablou despre care, cum dumneavoastră ați mărturisit, „aveați dubii”. De ce să meargă un expert în artă să depună un tablou fals în galerie? Asta vă discreditează.

Aici am greșit și aveți dreptate. Îmi cer scuze pentru cei care mă cunosc. Drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Am vrut să fac omului un bine.

Proprietarul știe că tabloul nu este un Ghenie autentic?

Sigur că știe. L-am sunat și i-am spus să vină să își ia tabloul. A spus că vine.

Cum caracterizați piața de artă în Cluj?

Nu știu să vă spun. Nu prea există piață. Dacă nu sunt galerii, cum să fie activitate? Există schimburi între colecționari. Până la urmă, colecționarea obiectelor de artă, colecționarea obiectelor de artă este o afacere de timp liber. Nu putem face legi foarte aspre pentru că este o formă a libertății noastre individuale.

Lucian Nastasă-Kovacs, actualul manager al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca a declarat pentru Transilvania Reporter că ce s-a întâmplat la Galeria Platinia este rezultatul grabei și al superficialității societății românești, în general, și că falsurile nu sunt de ieri, de azi, în măsură în care arta a devenit un business. Cât despre Radu Vasile, acesta a făcut parte din Consiliul științific al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. În prezent, el nu mai este membru în acest consiliu, a precizat Lucian Nastasă-Kovacs, însă nu din considerente de ordin profesional.

„Domnia sa unanim este apreciat ca un bun istoric de artă, ca un bun intuitor de talente și promotor. La muzeul nostru a propus mai multe expoziții pe care le-a girat până la capăt. Dar nu a adus tablouri din altă parte dându-le alte nume. Nu știu ce s-a întâmplat la Platinia. Personal nu cred că domnul Radu Vasile ar fi făcut așa ceva. Poate a primit tabloul și s-a păcălit în privința stilului. Ce s-a întâmplat la Platinia este rezultatul grabei și al superficialității societății românești, în general. Cineva s-a gândit să facă din această galerie o afacere, începând cu a-l expune pe Ghenie și a ratat. De obicei un contract presupune obligații nu doar din partea muzeului, sau a galeriei, ci și a expozanților. Iar oamenii cu care lucrezi trebuie să fie deosebit de pregătiți și serioși și să nu se amestece decât în ceea ce se pricep”, explică directorul Muzeului de Artă din Cluj.

Experții în opere de artă, teoretic, se pregătesc și pentru a depista falsurile în artă, precizează Lucian Nastasă-Kovacs. Adrian Ghenie este un artist contemporan, iar contemporaneitate înseamnă tehnici de realizare, tipuri de vopseluri, apăsarea pensulei pe pânză. Este mult mai greu să falsifici lucrări realiste sau suprarealiste și este mult mai ușor să falsifici un Ghenie pentru că ai la îndemână tot ce este necesar. Doar artistul poate să confirme sau să infirme existența unui tablou care i se atribuie.

„În ceea ce privește experții care autentifică o operă de artă contemporană, eu mărturisesc că în România nu există așa ceva, dar sunt persoane care au înțeles că se pot face bani din opere de artă. Sunt oameni onești, așa-numiții galeriști, cu spații de expunere care se îngrijesc să intuiască acolo unde există o valoare artistică și să îl promoveze pe un anume artist pentru a-i introduce opera în circuitul pieței. Ca atare, experții pentru artă contemporană nu există. Nimic nu îi abilitează. Mai degrabă sunt galeriști care încearcă să promoveze artiști contemporani și cu cât au șansa să îi pună mai mult în circuit sub aspectul vânzării-cumpărării, cu atât mai multe crește valoarea lor. Adrian Ghenie este cu certitudine o valoare artistică, dar este și exemplul acestui tip de marketing”, a declarat Lucian Nastasă-Kovacs.

Necunoscut pentru români

Fostul director al Muzeului de Artă din Cluj, Călin Stegerean, a precizat la rândul său că pe durata mandatelor lui la muzeul din Cluj nu a avut nicio colaborare cu Radu Vasile, însă auzise că acesta era cunoscut pentru expertizele sale și pentru galeria de artă pe care o conducea la un moment dat. Călin Stegerean a atras atenția că în ceea ce îl privește pe Adrian Ghenie, prea puțin se insistă pe caracteristicile operei lui și este preferată, în schimb, latura senzaționalistă a prețurilor lucrărilor sale. Confuzia în privința lucrărilor realizate de Adrian Ghenie ar putea fi pusă și pe seama faptului că artistul nu a mai avut o expoziție personală în România de aproape zece ani.

„Mai este un fapt. Adrian Ghenie, de la expoziția de la Muzeul Național de Artă Contemporană în 2009 nu a mai avut altă expoziție în România. Lucrările lui se văd în cel mai bun caz pe internet sau prin ochii celor care ajung să le vadă în străinătate. Eu când am văzut poza de pe internet cu tabloul care i-a fost atribuit lui Adrian Ghenie mi-am dat seama din capul locului că este un fals. Dar asta pentru că am reușit să îi văd o parte dintre expozițiile din străinătate, din Berlin mai ales și pot să spun că am avut acest avantaj. Alții însă, nu au avut cum să se apropie de opera lui”, a spus Călin Stegerean.

„Ghenie nu e așa ușor de falsificat”

Tiberiu Alexa, directorul Muzeului Județean de Artă „Centrul Artistic” din Baia Mare a declarat pentru Transilvania Reporter că, cel mai probabil, cei care au scos tabloul la vânzare s-au bazat pe faptul că circulația tablourilor lui Adrian Ghenie nu este foarte mare în România. În plus, a mai spus Tiberiu Alexa, lipsa galeriilor de artă private din Baia Mare ar exclude varianta că tabloul ar fi fost achiziționat dintr-o expoziție deschisă acolo.

„Nu am idee de unde ar putea proveni acest tablou și, ca să fiu sincer, nu avem evidența colecționarilor. Legislația s-a schimbat după 1989. În plus, nu știu cine ar fi putut avea un astfel de tablou în Baia Mare. Vă pot garanta aproape 100% că prin Galeria UAP din Baia Mare nu s-a vândut. Și aici altă galerie nu este. A fost o galerie privată la un moment dat dar s-a închis în urmă cu aproximativ șase ani. Adrian Ghenie știu că are agenții lui cu pretenții de exclusivitate și nu cred că ar fi acceptat ca o lucrare să îi fie expusă oriunde. Cine ar putea să falsifice o lucrare de Ghenie chiar nu știu. N-aș fi convins că un student s-ar apuca să falsifice un tablou de Ghenie pentru că Ghenie, totuși, nu e așa ușor de falsificat. E prima dată când aud că s-a falsificat o lucrare de Adrian Ghenie. Eu cred că cei care au scos tabloul la vânzare s-au bazat că circulația tablourilor de Ghenie nu e așa mare în România și atunci și-au imaginat că pot prosti pe cineva. Eu i-am văzut șase sau șapte lucrări în realitate la București și nu cunosc foarte bine opera lui. La Baia Mare, cel puțin din câte știu eu, nu a expus niciodată. Poate doar în adolescență”, a declarat Tiberiu Alexa.

În ceea ce privește tabloul atribuit artistului Adrian Ghenie, acesta nu se mai află expus la Platinia Art House Gallery din Cluj. În momentul în care am întrebat-o pe curatoarea expoziției, Silvia Suciu, ce s-a întâmplat cu tabloul în cauză, am întâmpinat aceeași ostilitate din partea ei pe care o manifestase și la prima întâlnire în care i-am cerut detalii despre respectiva lucrare.  „Haideți să vedeți că tabloul nu se află pe perete. Nu vă mai spun nimic altceva. Mi-ați făcut deja destul rău. La revedere!. Vă rog nu mai insistați. Și eu aș vrea să aflu adevărul, dar deocamdată nu am nicio pistă. Am ieșit terfelită de sus până jos în toată această poveste. Cred că aici se opresc investigațiile dumneavoastră”, a precizat Silvia Suciu.