Deșteptarea unei Națiuni. Ce ar fi fost dacă?

Istoricul Lucian Nastasă-Kovacs, cercetător la Institutul de Istorie George Bariţiu şi specialist în sociologia culturii şi educaţiei, s-a lăsat provocat de o ipoteză conform căreia n-ar mai fi avut loc Marea Unire de la 1918. Care ar fi fost acum soarta Transilvaniei, în această variantă?

”Pentru istoricii serioşi nu există <<ce s-ar fi întâmplat dacă…?>>, pentru că istoria de regulă se bazează pe elementele concrete care s-au petrecut. Pe de altă parte, putem intra într-un joc al ideilor în ce priveşte această întrebare care îmi pare fundamentală, nu doar pentru istoria Europei Centrale, ci pentru istoria întregului continent. Mă gândesc că dacă n-ar fi existat acest 1918 –Marea Unire-, poate că ar fi trebuit să nu existe întâi Primul Război Mondial. Poate că ar fi trebuit ca românii, forţele politice din Vechiul Regat, să fi avut o altă condiţie faţă de respectarea, de exemplu, a înţelegerilor internaţionale. Sunt prea puţine cazuri în istorie în care state care au încheiat contracte între ele au respectat aceste contracte. Pe de altă parte, tot ce s-a întâmplat în 1918 pare şi rezultatul hazardului. Părea că nimic nu ne este favorabil, cel puţin României”, susţine Lucian Nastasă-Kovacs.

Potrivit acestuia, „este greu să ne imaginăm în 1916, 1917 că România, după numai un an, când a avut atâtea pierderi pe mai toate fronturile –cu excepţia, poate, a momentului eroic de la Mărăşti, Mărăşeşti- ar avea vreo şansă nu numai să facă Marea Unire, dar chiar să rămână un stat cât de cât unitar în vechea formulă, a Moldovei şi Ţării Româneşti”.

El vede plauzibilă o variantă, susţinută şi de alţi istorici, conform căreia Transilvania ar fi putut să facă parte dintr-o structură central-europeană, organizată nu pe criterii etnice, ci geografice. Din această structură central-europeană ar fi putut să facă parte Austria, Ungaria, bucăţi din Transilvania, bucăţi din Ucraina, mergând până spre Polonia.

”Pentru mine ca istoric este extrem de greu să merg pe jocul imaginaţiei şi să văd ce s-ar fi întâmplat în Europa Centrală dacă nu s-ar fi realizat Marea Unire. Dacă totuşi intru într-un joc al imaginaţiei, am convingerea că nu atunci, după Primul Război Mondial, dar în anii 30, anii crizei economice ar fi determinat un alt tip de reorganizare politică a Europei, pe criterii de ordin economic. Tot ce s-a întâmplat la 1918 a avut la bază fundamente politice şi ideologice”, susţine Lucian Nastasă-Kovacs.

Potrivit acestuia, chiar românii din Transilvania, în majoritatea lor, priveau mai degrabă spre Viena: ”Sabina Fati a scris o teză de doctorat excelentă –Transilvania, o provincie în căutarea unui centru- care arată că românii transilvăneni, contrar a ceea ce credem noi, se uitau mai degrabă nu la Bucureşti, nu la Budapesta, ci la Viena. Adică, ataşamentul lor era mai profund faţă de Viena. Românii din Ardeal, care începuseră să se integreze în viaţa politică a Imperiului austro-ungar -cartea Sabinei Fati analizează cu multă acribie mai toată presa românească de la 1867 la 1918 din Ardeal- erau mai degrabă atraşi, statistic vorbind, spre Viena”.

• [stextbox id=”custom” caption=”Citiți și:”]
  • Deșteptarea unei națiuni. La mulți ani, Transilvania mea!
  • Opinie Ruxandra Hurezean: O zi în care n-aș avea nimic să-ți spun, țara tatălui meu
  • Opinie Sorin Mitu: Ceea ce am câștigat toți la 1918
  • Deșteptarea unei națiuni. Despre unirea Transilvaniei cu România, după 95 de ani 
  • Deșteptarea unei națiuni. Problemele majore ale minorităților, după 1918

[/stextbox]