EuroNewsletter#11 – Sinteza știrilor europene

eepurl.com

Lucruri cu adevărat importante. Anul acesta, România nu a depus niciun proiect de infrastructură majoră pentru finanțare europeană. Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a spus și a repetat acest lucru la Cluj, vineri (14 septembrie), cu trimitere directă la ministrul transporturilor, Lucian Șova.

  • Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, în principal [autostrăzile] Pitești-Sibiu, Pitești-Craiova, podul peste Dunăre de la Brăila; să se gândească la posibilitățile pe care le oferim

– a declarat Crețu.

Ultimul proiect de categorie grea depus de România este linia de metrou Gara de Nord-Otopeni, transmis spre aprobare la Bruxelles în decembrie 2017. Detalii.

Tot pe acolo: Sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene a fost plină ochi, vineri (14 septembrie), la dialogul cu cetățenii la care au participat comisarii europeni Corina Crețu (Politică regională) și Phil Hogan (Agricultură), ministrul agriculturii, Petre Daea, și europarlamentarul Daniel Buda, cel care a fost cu ideea. Phil Hogan nu a spus nimic, deși reprezentanții fermierilor au avut câteva întrebări aplicate. Corina Crețu a avut o prestație în general critică la adresa actualului guvern. Ministrul Daea a avut câteva intervenții marcă proprie, în care a pomenit de sfinți și tomate, și din care nu s-a prea înțelesmare lucru. Deputatul PNL de Cluj Florin Stamatian a pus cea mai neinteresantă întrebare, care a avut, însă, un preambul așa de lung încât l-a făcut pe moderator să intervină de două ori pentru a-l scurta. Președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, a venit, a văzut, a plecat, în discreție. La următorul dialog poate se găsește și o sală de secolul 21.

Noi în anul 2020. Finanțările europene pentru Cluj-Napoca vor susține în continuare schimbarea la față a orașului în următorii ani: tramvaie, troleibuze și autobuze electrice noi, bănci de odihnă cu mufe USB pentru încărcat telefoanele și tabletele, stații publice de încărcare pentru trotinete, biciclete și automobile electrice, dar și spații verzi cu sisteme de irigații inteligente, care simt umiditatea din sol. Pe larg, în Transilvania Reporter

Schnitzel, Sachertorte, spritz und Mozart. La Salzburg are loc, miercuri și joi (19-20 septembrie), un summit informal al liderilor Uniunii Europene. Întrunirile la vârf ale șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE sunt cel mai important for decizional al blocului comunitar. Reuniunea are loc în Austria, deoarece acest stat se află la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Summitul a început miercuri seară, cu un dineu de lucru, la care s-a servit șnițel de vițel și Sachertorte. Summitul se desfășoară la sala de concerte Felsenreitschule, unde s-au turnat multe scene din „Sunetul Muzicii” și unde se desfășoară anual Festivalul Salzburg. Cam care e atmosfera de lucru, se vede aici.

Agenda summitului nu e încărcată, dar e delicată: se va discuta despre controlarea imigrației și Brexit. Să le luăm pe rând.

Orizontul de așteptare. De la summit se așteaptă stabilirea unor pași clari spre organizarea de „platforme de debarcare” a migranților, preferabil în state din Africa de Nord, instituirea unui centru de control la nivelul UE, care să coordoneze preluarea migranților de pe vasele care îi transportă și crearea unei Gărzi de Coastă europene.

Merde, alors! Discuțiile vor avea loc pe fondul vociferărilor Italiei, exprimate mai ales de Matteo Salvini, ministru de interne, vicepremier și lider al partidului Liga (dreapta radicală). Noul guvern de la Roma se opune vehement primirii în țară a migranților veniți pe Marea Mediterană.

Joi (13 septembrie), la o reuniune cu ușile închise desfășurată la Viena, Salvini l-a scos din sărite pe Jean Asselborn, ministrul luxemburghez al afacerilor externe şi imigraţiei, cu un discurs în care a spus că țările occidentale – altele decât Italia, evident – folosesc imigranții ca pe sclavi. Asselborn i-a replicat nervos și și-a încheiat fraza cu memorabilele cuvinte: „Merde, alors!”. O filmare cu schimbul de replici a apărut pe Youtube, postată probabil de echipa lui Salvini.

Maman Le Pen. În acest context, lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, s-a felicitat duminică (16 septembrie) deoarece, în opinia sa, ideile ei ultranaţionaliste şi antiimigraţie se află deja la putere în Ungaria, Polonia, Austria şi Italia.

Arta compromisului. Înaintea summitului, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a lua pulsul celor mai importante două capitale europene. În paralel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a îndemnat la moderație, în scrisoarea prin care îi invită pe lideri la Salzburg.

  • „Sper că la Salzburg vom fi capabili să punem punct resentimentelor reciproce și să ne întoarcem la o abordare constructivă. Este exact acest tip de abordare cel care ne-a adus efectele dorite în ultimele luni: astăzi, influxul de migranți ilegali este înapoi la nivelul de dinaintea crizei”.

– a scris președintele Tusk.

La finalul scrisorii, el a atașat câteva statistici care arată că migrația ilegală s-ar afla sub control. Astfel, anul acesta, în Uniunea Europeană au sosit, 91,2 mii de migranți, iar în 2007, în total, 163,9 mii. Un film care ilustrează aceste cifre, aici.

Spovedania lui Gabriel. Într-un articol de opinie semnat de fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, acesta își face „mea culpa” pentru faptul că Berlinul a invitat în 2015 migranții să călătorească spre Germania, declanșând o criză continentală.

  • Ceea ce a urmat unui impuls umanitar a fost înțeles în multe părți ale Europei ca aroganță germană. «Întâi, îi invitați pe refugiați fără să ne întrebați, apoi ar trebui noi săi îi preluăm pentru voi?». Acesta a fost reproșul pe care colegii mei europeni mi-l făceau, după ce nu mai era deschis niciun microfon și nu mai înregistra nicio cameră. A devenit rapid destul de clar: cei care au făcut probleme Europei nu erau est-europenii „înapoiați și demodați”, cu refuzul lor de a accepta refugiați, ci noi, germanii, trebuia să răspundem pentru asta”.

– scris Sigmar Gabriel în publicația Der Tagesspiegel, în avanpremiera aceluiași summit. (Viktor Orbán likes this).

Brexit. Surse din ambele echipe de negociatori au lăsat de înțeles că se fac pași mari spre o înțelegere. În scrisoarea sa, Donald Tusk menționează organizarea unui summit dedicat OK-ului final pe acordul de ieșire a Marii Britanii din Uniune, în noiembrie. Obstacolul principal rămâne frontiera dintre Irlanda (stat UE) și Irlanda de Nord (parte a UK) și nimic nu e bătut în cuie. Donald Tusk:

  • „Din păcate, un scenariu fără a se ajunge la un acord este încă destul de posibil. Dar dacă toți vom acționa în mod responsabil, vom putea evita o catastrofă”.

Miercuri seară, după desert, liderii UE au servit un discurs de la premierul UK, Theresa May, care a presat pentru a se ajunge la un acord cât mai apropiat de termenii planului de la Chequers, elaborat de guvernul britanic. Liderii UE nu au răspuns pe loc, urmând ca acest lucru să se petreacă joi.

România este reprezentată la Salzburg de președintele Klaus Iohannis. Imagini de la summit, aici. .

QED. Polonia a fost suspendată din Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ), luni (17 septembrie), fiindcă organismul național care îi numește pe judecători nu mai este privit drept unul independent politic. Altfel spus, CSM-ul polonez nu mai este considerat independent de factorul politic. Un comunicatpublicat pe site-ul ENCJ arată că „este o condiție a calității de membru al ENCJ ca instituțiile să fie independente de executiv și de legislativ”.

Marți (18 septembrie), guvernul polonez și-a apărat, fără să convingă, cauza, în fața reuniunii miniștrilor de  externe ai UE. Audierea ministrului polonez al afacerilor europene, Konrad Szymanski, a avut loc în cadrul procedurii de sancționare a Varșoviei, pentru nerespectarea statului de drept, în baza Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona.

România, pe lista neagră a lui Tajani. În același timp, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a transmis către Consiliul Uniunii Europene, decizia legislativului european de a se declanșa și împotriva Ungariei procedura prevăzută de Articolul 7. Tajani este însă nemulțumit de această decizie, deoarece, spune el, măsuri trebuie luate și împotriva Maltei, Slovaciei și României, unde guvernele de stânga au făcut lucruri mai grave decât cel din Ungaria. Declarațiile lui Tajani, care au scăpat presei din România, au fost făcute într-o emisiune radio (minutul 18:10), miercuri, 12 septembrie. Precizare: Tajani este membru al partidului de dreapta Forza Italia (Berlusconi), ai cărui europarlamentari au votat împotriva sancționării Ungariei.

…și a lui Joseph Daul. Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat, miercuri (19 septembrie), că o eventuală excludere din PPE a partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán nu va fi uşor de realizat şi că va încerca în continuare să discute cu acesta din urmă. Daul a criticat totodată faptul că în chestiunea statului de drept se vorbeşte numai despre Orbán, nu şi despre socialiştii din ţări precum Malta, Slovacia sau România.

Pregătiri electorale: 

  • PPE. Ex-premierul Finlandei, Alexander Stubb, ar putea fi contracandidatul germanului Manfred Weber la postura de spitzenkandidat (candidat principal) al Partidului Popular European. Cel care obține nominalizarea PPE are cele mai mari șanse să devină președinte al Comisiei Europene, la finalul lui 2019.
  • S&D: Din partea social-democraților europeni și-a anunțat, luni (17 septembrie), candidatura pentru nominalizare slovacul Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, iar miercuri (19 septembrie), fostul cancelar austriac, Christiarn Kern.
  • Verzii au patru candidați preliminari și au închis lista, urmând să aleagă un tandem de candidați principali. Cei patru sunt: belgiana Petra De Sutter, olandezul Bas Eickhout, germana Ska Keller și bulgarul Atanas Schmidt.
  • ALDE. Despre liberali, Financial Times scrie că ar putea renunța la sistem, propunând o echipă (spitzenteam). O altă variantă ar fi daneza Margrethe Vestager, comisar european pentru competiție (aka spaima giganților tech).

Că tot veni vorba: Vestager tocmai a anunțat o investigație preliminară asupra Amazon, cu privire la felul în care retailerul online gestionează datele referitoare la competitorii mai mici ce desfășoară activități pe platforma Amazon.

Kartelul german. Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a stabili dacă BMW, Daimler și VW (Volkswagen, Audi, Porsche) au avut o înțelegere anticoncurențială, încălcând normele UE antitrust. Astfel, cei trei producători auto ar fi evitat concurența în ceea ce privește dezvoltarea și introducerea tehnologiei pentru curățarea emisiilor la autoturisme pe benzină și diesel. Detalii.

Bani pentru fermieri. Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) acordă României un împrumut de 450 milioane euro pentru a finanţa contribuţia naţională la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Ce am uitat data trecută: În ultima noapte a festivalului BBC Proms, la Londra, este o cutumă ca participanții să fluture steagul UK. Anul acesta, steagurile UE au invadat Royal Albert Hall, spre supărarea unora ca Nigel Farage. Imagini, aici.

La final, să nu uităm de pagina-mamă, cea din care s-a dezvoltat și prezentul newsletter.

Postaţi un comentariu