Cupa (rezervelor) Ligii, cupa de un milion de euro

Noua competiţie fotbalistică a României, Cupa Ligii, a pornit la drum, cu o săptămână mai devreme decât este programat startul noii ediţii de campionat. Noua întrecere este de fapt o mai veche cunoştinţă pentru iubitorii fotbalului autohton, Cupa Ligii, în noul ei format, revenind în actualitate după o pauză de 14 ani. Competiţia pare atractivă dacă este să luăm în calcul veniturile de aproximativ 300.000 de euro pe care şi le poate asigura viitoarea câştigătoare. Comparativ cu cealaltă Cupă, a României, unde învingătoarea încasează un cec de 200.000 de euro. În timp Cupa României a ajuns o afacere de succes, fiind la ora actuală un trofeu râvnit de toate echipele din ţară, în primul rând pentru că învingătoarea primeşte automat dreptul de a juca în cupele europene. Dar, la fel ca şi reinventata Cupă a Ligii, şi Cupa României a avut momente de decădere şi desconsiderare, fiind privită ca o întrecere a rezervelor, cel puţin în primele faze.
La alţii Cupa Ligii impune respect
Aproape toate ţările în care fotbalul şi fotbaliştii se respectă există câte o Cupă a Ligii, iar echipele implicate tratează competiţia cu respectul cuvenit unei întreceri la capătul căreia fiecare dintre cluburile participante îşi poate adăuga un nou trofeu în panoplie. În Franţa, echipele cele mai titrate în Cupa Ligii sunt trei dintre forţele dintotdeauna ale campionatului, Bordeaux, Olympique Mareilles sau PSG, iar în Anglia în ultimele cinci ediţiia au triumfat cluburi legendare precum Liverpool, Manchester United sau manchester City. În România prima încercare de a lansa Cupa Ligii s-a petrecut în 2008. Într-un aer de vacanţă echipele participante îşi testau potenţialii viitori jucători, sau trimiteau în teren juniorii, fotbaliştii consacraţii fiind lăsaţi să-şi petreacă vacanţele în linişte. La fel ca şi la prima ediţie a Cupei României şi în prima ediţie a Cupei Ligii, în 2008, Universitatea Cluj a jucat finala. Dacă în 1934 „Şepcile” pierdeau prima finală din istoria Cupei României, în faţa Ripensiei Timişoara, în Cupa Ligii alb-negri au fost învinşi de FCM Bacău, cu scorul de 3-2. Un an mai târziu Cupa Ligii lua prima pauză, echipele din Liga I au declinat oferta Ligii Profesioniste de Fotbal de a participa la competiţie. În 2010 meciurile s-au reluat, iar trofeul a fost câştigat la mare luptă de Gloria Bistriţa în faţa deţinătoarei cupei FCM Bacău. Lipsa de respect arătată de conducătorii cluburilor din România faţă de Cupa Ligii l-au determinat pe şeful de atunci al LPF, Dumitru Dragomir, să desfiinţeze întrecerea. 2013 a adus nu doar schimbarea la nivelul conducerii forului de la Bucureşti, ci şi reactivarea competiţiei trecută în uitare. Mai mult, noul şef al LPF, Gino Iorgulescu, a găsit şi resursele financiare pentr a face din Cupa Ligii o atracţie pentru toate echipele. Astfel, sponsorul competiţiei oferă premii în valoare totală de un milion de euro celor 18 echipe participante.
Banii n-au trezit interesul cluburilor
La începutul lunii iulie LPF a anunţat câştigurile de care vor beneficia participantele în Cupa Ligii, încercând să stârnească interesul cluburilor din ţara noastră. Astfel, o echipă care porneşte în competiţie din turul preliminar şi ajunge să câştige Cupa Ligii, va încasa un cec de 275.000 de euro, suma fiind mai mică cu 10.000 de euro pentru o formaţie care a intrat în cursă doar din faza optimilor. Şi totuşi, al doilea meci din actuala ediţie, dintre ASA Târgu Mureş şi CSMS Iaşi, a adus şi prima surpriză negativă, oficialii ardelenilor preferând să arunce în luptă o echipă formată din juniori şi jucători care nu au prins lotul deplasat de Adrian Falub în cantonamentul din Anglia. „Nu avea niciun rost să aducem echipa acasă pentru acest meci. Pe noi ne interesează Liga I, nu Cupa Ligii”, avea să-şi motiveze decizia Daniel Stanciu, preşedintele ASA-ului. A urmat Steaua, care a abordat meciul cu Rapid cu rezervele, dar roş-albaştri nu aveau cum să rateze calificarea în sferturi dată fiind situaţia disperată de la Rapid, în lotul căreia se regăsesc doar 15 jucători legitimaţi. CFR Cluj a procedat precum Steaua. Pregătind returul cu FK Jagodina din Liga Europa, Vasile Miriuţă şi-a menajat piesele de bază şi a peticit un lot format din rezerve şi nu mai puţin de şase juniori. Copii din Gruia au fost însă,  victime sigure în faţa ambiţiei fostei legende a Stelei, Marius Lăcătuş, acum antrenor în Copou. Ieşenii au condus cu 2 la 0, dar „feroviarii” au avut puterea să egalaze prin brazilianul Cristian şi puştiul Păun. În a doua parte, moldovenii au mai înscris de două ori şi Poli a obţinut biletele pentru sferturile Cupei Ligii. Nici Petrolul nu a arătat mai mult respect faţă de competiţie, în meciul cu ”U” Cluj trimiţând în teren o echipă cu doar patru dintre titularii obişnuiţi ai lui Răzvan Lucescu. Conform anunţului făcut de LPF cele patru echipe participante în faza I (turul preliminar), Rapid, CSU Craiova, CSMS Iaşi şi ASA Târgu Mureş, au încasat fiecare câte 10.000 de euro. Fiecare dintre cele 16 echipe care au jucat în optimi au încasat câte 20.000 de euro, iar premiile continuă să crească odată cu accederea în fazele superioare. În sferturi,  cele 8 echipe vor încasa câte 25.000 de euro, indiferent de rezultatul obţinut, iar semifinalistele vor fi recompensate cu câte 50.000 de euro. În sfârşit, finalistele au promişi câte 70.000 de euro, suma urmând să crească cu alte 30.000 în cazul echipei triumfătoare. Ca o comparaţie, Astra Giurgiu, câştigătoarea ediţiei trecute a Cupei României a primit din partea organizatorilor 254.000 de euro, la finalul competiţiei.
Pentru ”U” ar fi primul trofeu după 50 de ani
Anul acesta clubul de fotbal ”U” Cluj aniversează 95 de ani de existenţă. „Darul aniversari” şi l-au făcut singuri, jucătorii, oficialii şi suporterii sărbătorind pe gazon salvarea de la retrogradare, la finalul sezonului trecut. 2015 este însă, un alt an ce poate reprezenta un reper în istoria zbuciumată a „Şepcilor roşii”. Anul viitor se vor împlini 50 de ani victoria istorică, scor 2-1 în faţa celor de la Dinamo Piteşti, în finala Cupei României ediţia 1965. Şi totuşi, la fel ca şi în cazul celorlalte oponente din nou re-înfiinţata cupă, oficialii Universităţii privesc competiţia ca pe una mai degrabă de meciuri test decât o întrecere oficială.
„Pentru noi fiecare meci contează, fiecare partidă ne propunem să o câştigă. Dacă va fi să cucerim şi trofeul va fi foarte bine. Noi oricum pentru acest sezon ne-am propus să facem meciuri frumoase, să facem performanţă, iar eventuala câştigare a Cupei Ligii poate fi o performanţă însă, pentru noi, în momentul de faţă contează foarte mult să construim o echipă puternică, un grup unit, pentru că asta este forţa noastră, cu această atitudine ne-am salvat de la retrogradare şi în sezonul trecut”, a declarat tehnicianul „Şepcilor roşii”, Mihai Teja.
Vorbele lui Teja şi-au găsit acoperire în jocul cu Petrolul Ploieşti din optimile Cupei Ligii. 1-0 a fost suficient pentru „studenţi” ca să treacă mai departe în sferturile competiţiei. E drept că prahovenii erau cu gândul mai mult la returul cu Flamurtari Vlora din Europa League.
Pancu a debutat la Steaua în Cupa Ligii
Simbolul echipei Rapid Bucureşti, Daniel Pancu, este apreciat de suporterii din Giuleşti tocmai pentru adversitatea fotbalistului faţă de Steaua, considerată de vişinii „duşmanul de moarte”. Puţin rapidişti îşi mai amintesc însă, că Pancu a jucat două meciuri pentru Steaua în chiar prima ediţie a Cupei Ligii. Tânărul atacant de atunci nu i-a convins pe şefii Stelei că merită să fie reţinut în lot, iar fotbalistul a ajuns la Rapid. „Nu-mi doream să joc pentru Steaua, dar Poli Iaşi retrogradase în acel an, aşa că am acceptat să dau probe la Steaua. Pe atunci în Cupa Ligii echipele îşi testau jucători în această competiţie. Jumătate dintre fotbalişti nici nu erau legitimaţi, era aşa o competiţie la acre te prezentai cu sandwich-ul în rucsac, jucai un meci şi plecai”, a rememorat Pancu prima lui experienţă în Cupa Ligii.

Publicitate

Postaţi un comentariu