Noua ambasadă ame­ricană s-a deschis în timpul unei perioade haotice și violente la granița Israelului cu Fâșia Gaza și  frământată în întreg Orientul Mij­lociu. Mii de palestinieni au fost răniți în săptămâni de demonstrații de-a lungul gardului de frontieră.…

Când este vorba despre Mitru Fărcaş este un sacrilegiu să foloseşti cuvinte. Ar trebui să poţi să-l omagiezi cu sunete pe care nimeni nu le-a auzit vreodată și nici nu se pot imita sau repeta.…

Pe șoseaua dinspre Feleac, privind spre miază-noapte, din întuneric de deschide imaginea unui oraș în expansiune, miile de luminițe îți arată oaza de prosperitate de pe valea Someșului Rece. Pătrunzând în orașul comoară pe înserat, se pot observa clădirile istorice luminate de reflectoarele care aruncă o lumină ce te îndeamnă la contemplarea durabilității într-un trecut istoric tumultuos al urbei.…

În analizele economice care vizează dezvoltarea economiei un rol important îi revine indicatorului privitor la volumul investițiilor străine directe. Cele mai recente date definitive privind acest indicator pentru România sunt cele pe anul 2016 care, conform Băncii Naționale a României, au avut o evoluție pozitivă.…

Puncte cheie:

• Sunt, probabil, autori care caută și oferă explicații mai spectaculoase, mai sofisticate, mai profunde, mai încărcate de ascunse semnificații politice, economice, culturale, istorice și revizioniste pentru victoria masivă a lui Viktor Orbán în alegerile generale recente din Ungaria, dar eu nu mă număr printre aceștia;
• Nu cred că națiunea maghiară este iliberală în esența ei, la fel cum nu cred că ungurii sunt neapărat mai naționaliști și mai antieuropeni decât alte popoare, din Europa Centrală și nu numai.

Rebelul anticomunist din 1989 a îmbătrânit în rele. S-a tuns, și-a pus cravată, și-a transformat sponsorii și prietenii în inamici de serviciu, a sedus o țară și neliniștește acum un continent.…

Ungaria este astăzi pe punctul de a trece frontiera democraţiei şi a se adânci în autocraţie, scrie The Guardian. Dacă, după victoria de duminică, Viktor Orbán îşi va materializa ameninţarea de răzbunare „morală, politică şi juridică” faţă de cei denunţaţi în campanie ca duşmani ai regimului, pasul dincolo de frontieră va fi făcut.…

Puncte cheie:

• Pe 4 martie, cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din Rusia, fostul spion rus Serghei Skripal, care a vândut în trecut informaţii despre reţeaua rusă de spionaj serviciilor britanice şi a fost condamnat pentru trădare în 2006, fiind de mai mulţi ani găzduit oficial de Marea Britanie în urma unui schimb de agenţi, a fost atacat la Salisbury, împreună cu fiica sa Iulia, cu un agent neurotoxic puternic, aplicat se pare pe portiera mașinii, ambii fiind în stare gravă;
• Atentatul din Marea Britanie a pus în pericol nu numai vieţile celor doi cetăţeni ruşi, evident vizaţi de atentatori, dar şi ale ofiţerilor de poliţie care au intervenit la faţa locului, personalului medical şi tuturor celor aflaţi întâmplător în zonă (aproape 130 de oameni au fost expuși toxinei, conform autorităților);
• Neurotoxina cu nume de cod „Novichock”, utilizată în atacul din Marea Britanie, este considerată de experţi şi mass-media internaţionale drept „semnătura” Rusiei, fiind produsă exclusiv într-un laborator de cercetare militară de pe teritoriul Federaţiei Ruse, în timpul Războiului Rece.

Citesc de la un timp încoace, din necesități profesionale, biografiile și lucrările unor personalități străine care au ajutat România în primul război mondial,  înainte și după Conferința de Pace. În tulburarea începutului de secol 20 românii își căutau sprijin în afara țării pentru că opinia publicului occidental conta foarte mult. …

Puncte cheie:

• Odată învestit cabinetul Merkel IV, după șase luni de negocieri și cu un vot chinuit de 51% în Bundestag, tandemul refăcut Macron-Merkel poate declanșa „refondarea” Uniunii Europene, așa cum îi place să spună noului star politic european, Emmanuel Macron,;
• Această negociere va da conceptul Uniunii Europene a generaţiei următoare, aşa cum Uniunea în care trăim noi este rezultatul viziunii generaţiei liderilor politici europeni din 1990-1992, sintetizată în Tratatul de la Maastricht;
• Dacă luăm în considerare declarațiile celor doi lideri recent legitimați democratic în țările lor, nivelul de ambiție strategică este imens, așa cum sunt și oportunitățile și riscurile ce decurg din încercarea de transformare substanțială a Uniunii Europene, nu numai pentru Germania, Franța și țările nucleului dur, dar și -sau în primul rând- pentru periferia estică a blocului comunitar, în particular pentru România;
• Dacă reforma reuşeşte, Proiectul European este salvat pentru încă o generaţie, iar dacă eşuează, Uniunea s-ar putea dezintegra în grupuri mai mici de state care vor forma probabil noi asocieri, cel mai degrabă pe axa geopolitică, economică și culturală dintre Europa de Vest (de la Lisabona la Viena) și Europa Centrală (Flancul Estic al actualei UE);
• La București, atenția și conectarea cu procesul european ar trebui să fie maxime în următoarele 12-24 de luni, cu toate că șansele unei bune plasări a României, în nucleul decizional, sunt grav afectate de derapajul anti-Bruxelles şi anti-justiţie pe care guvernul și majoritatea parlamentară PSD-ALDE nici nu se mai străduiesc să îl mascheze;
• Pentru că în democrațiile vest-europene, din Italia până în Austria, se produc mutații amenințătoare de „sensibilitate” politică, dinspre liberalism și deschidere către protecționism și naționalism, așa cum se întâmplă de altfel și în Polonia sau Ungaria, ne putem aștepta ca reforma Uniunii să fie centrată pe interesele economiilor și societăților dezvoltate din Zona Euro, mult mai compatibile între ele, inclusiv istoric și cultural, în sensul larg al termenului;
• Reforma Uniunii se va baza, după cum arată informaţiile preliminare, mai puțin pe dorința de a finanța și integra în continuare statele postcomuniste, devenite brusc țâfnoase și „suveraniste”, ci va urmări, se pare, revenirea la principiile unei Europe de inspiraţie franco-germano-olandeză, relativ omogenă, robustă, competitivă și cu un nivel ridicat de viață (există încă voci nostalgice după „formatul de aur UE 15” din 1995, rezultat după admiterea Austriei, Finlandei şi Suediei, dar înainte de lărgirea spre Est);
• Recalcitranţii din Est sunt aşadar în pericol de periferizare, atât prin rămânerea în afara Zonei Euro, care se va consolida ca centru politic şi economic al Uniunii, cât şi prin corelarea accesului la fondurile europene cu respectarea principiilor statului de drept sau chiar apariţia unor politici noi, în format PESCO, exclusiviste (şi nu e vorba aici de Apărare, ci de noi versiuni PESCO, care pot apărea oricând);
• O mare necunoscută o reprezintă însă viitoarea relaţie a Italiei cu Uniunea Europeană, în condiţiile blocajului postelectoral de la Roma, cu Mişcarea de Cinci Stele devenită primul partid şi cu o coaliţie tripartită de dreapta patronată de Berlusconi, teoretic câştigătoare, care îl propune pe liderul Ligii Nordului drept şef al guvernului, fără să se întrevadă însă formarea vreunei majorităţi în noul parlament, aşa cum nu a fost posibilă nici în precedentul.

• După mai multe luni în care semnalele privind divergenţele de viziune Trump-Tillerson răzbăteau periodic în presa americană, preşedintele a confirmat, practic, zvonurile tot mai insistente privind neînţelegerile cu secretarul de stat adus în ianuarie 2017 din poziţia de CEO al gigantului petrolier Exxon Mobil, înlocuindu-l în cele din urmă pe Rex Tillerson cu Mike Pompeo, directorul CIA;
• Aducerea şefului CIA la conducerea Departamentului de Stat nu confirmă neapărat triumful unei viziuni anti-sistem în politica Statelor Unite, ci mai degrabă inversul situaţiei, adică nevoia lui Trump de a avea în poziţii-cheie oameni care ştiu ce au de făcut într-un guvern, care pot pregăti marile dosare de negociere ale SUA și care pot gestiona sistemul în condiţii bune, menţinând o funcţionare la parametri rezonabili a diplomaţiei americane, din zona căreia se auzeau frecvent semnale de disfuncţionalitate financiară şi de personal, pe lângă mult mai picantele replici care trădau incongruenţele de viziune între Trump şi Tillerson;
• Că Mike Pompeo este un om al Sistemului, nu încape îndoială, mai ales după mandatul de la CIA, ca să nu mai vorbim de prezenţa sa în Congres, după 2010.

După desfăşurarea neobişnuit de previzibilă a congresului de sâmbătă al PSD, partidul de guvernământ  intră într-un regim de conducere autoritarist. Liviu Dragnea, precum Erdogan în Turcia, a curăţat ierarhia de elementele participante sau presupus participante la puciul nereuşit al fostului premier Tudose.…