Vorbiți „europeneza”?

Tibor Navracsics - în centru, cu imaginea proiectată și pe ecranul din dreapta - a răspuns o oră și jumătate la întrebările clujenilor, alături de universitarul Vasile Pușcaș  | Foto: Dan Bodea

Comisarul european pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, ungurul Tibor Navracsics, a participat, miercuri, 17 mai, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu cetățenii. Discuția a durat o oră și jumătate și a avut loc într-unul dintre cele mai creative spații multifuncționale din Cluj-Napoca, cel de la Impact Hub, amplasat în incinta Liberty Technology Park.

În public s-au aflat cam 50 de tineri, o bună parte dintre ei maghiari, dată fiind țara de origine a lui Navracsics. Alături de Navracsics a răspuns la întrebări și fostul negociator-șef al României cu UE, Vasile Pușcaș. Limba de lucru a întâlnirii a fost engleza, iar comisarul, ajutat de Pușcaș, a depășit cu eleganță momentele în care i-au fost puse întrebări în română sau maghiară.

Slalom printre întrebări

Întrebările la care a răspuns comisarul au fost mai degrabă aride, și au ținut de viziunea Uniunii cu privire la cultură și tineret, și la programele principale de finanțare pe care le gestionează comisarul, respectiv Creative Europe, Erasmus+ și cel al Capitalei Culturale Europene, în vreme ce întrebările la care nu a răspuns au fost legate de atitudinea ostilă față de Bruxelles a premierului ungar Viktor Orban și de rezoluția Parlamentul European de a începe procedura privind încălcarea statului de drept în Ungaria.

Navracsics, un fost aghiotant de nădejde al lui Orban înainte de a ajunge la Bruxelles, în 2014, a motivat că nu poate face comentarii politice, dată fiind poziția sa de comisar european. La fel, el a refuzat să comenteze pe tema inițiativei cetățenești „Minority Safepack”, care presupune introducerea unei legislații europene de protejare a minorităților naționale. „Comisia Europeană nu are o poziție cu privire la această inițiativă, și nu o comentează, rolul său fiind doar de a o înregistra”, a răspuns Navracsics.

O întrebare interesantă a fost legată de statutul limbii engleze, după părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie, în contextul în care Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a declarat de mai multe ori că aceasta își va pierde din importanță. Navracsics a dat însă asigurări că engleza va rămâne limbă oficială a Uniunii și după Brexit. „Engleza și-a câștigat un statut de «lingua franca» și sunt sigur că va rămâne limbă oficială. Când vorbim despre asta, «suspecții de serviciu» care pot solicita folosirea limbii engleze la nivel oficial sunt Irlanda, Malta sau Cipru”, a explicat comisarul.   

Ofensivă de șarm

Dialogul pe care Navracsics l-a avut la Cluj face parte dintr-o campanie amplă a Comisiei Juncker de a lua pulsul „străzii”, prin astfel de întâlniri, la care participă toți cei 28 de comisari, dar și alți eurocrați de rang înalt. România a fost din acest punct de vedere o răsfățată a Comisiei în anul curent, lucru remarcat și de moderatorul dezbaterii de la Cluj, jurnalistul Dan Cărbunaru. Astfel, în perioada martie-mai 2017, au participat la dialoguri cu cetățenii din România, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședinele Frans Timmermans, vicepreședintele Andrus Ansip și comisarul Corina Crețu – toți aceștia la București, precum și Tibor Navracsics, la Cluj-Napoca.

Conceptul de Dialog Cetățenesc a fost lansat în 2012, și până în 2014 au avut loc 51 de întâlniri. După instalarea în acel an a noii Comisii, conduse de Jean-Claude Juncker, numărul întâlnirilor a crescut spectaculos.

La Cluj, prima întâlnire la nivel de comisar european, cea cu Tibor Navracsics, a fost rezumată printr-o întrebare retorică de un participant, care a dorit să rămână anonim: „Nu a fost cine știe ce, dar, când a venit ultima dată un ministru al Guvernului României să participe la un dialog deschis cu cetățenii, și nu la evenimente oficiale, cu acces restrâns?”