EuroNewsletter. Marea negocierie: banii și statul de drept

Criză evitată. Comisia Europeană a semnat un contract-cadru pentru 500.000 de cure de tratament cu Veklury (Remdesivir), cu posibilitatea de mărire a cantității. Toate țările participante, inclusiv România, pot acum să lanseze comenzile lor de Remdesivir în mod direct. Anunțul a fost făcut joi, 8 octombrie, după ce, la începutul săptămânii, mai multe state europene au informat că nu mai au stocuri. În România stocul nu a fost epuizat, a declarat ministrul sănătății, Nelu Tătaru. Remdesivir este considerat, în general, unul dintre cele mai eficiente medicamente în tratamentul COVID-19.

Miza cea mai mare a acestei toamne este aprobarea noului buget multianual al Uniunii, în valoare de 1.074 de miliarde de euro, care vine la pachet cu un stimul financiar de 750 de miliarde de euro, destinat redresării economice post-pandemie. Negocierile se poartă între Consiliu, ca reprezentant al statelor membre, și Parlament, ca reprezentant direct al cetățenilor. Poziția PE este de a nu aproba bugetul, dacă plata fondurilor europene nu este condiționată de respectarea statului de drept. Consiliul European a introdus o prevedere ambiguă privitoare la această chestiune, în acordul agreat in extremis de liderii naționali, în iulie. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a mărit suspansul în discursul său privind starea uniunii, din septembrie, în care a subliniat că fondurile europene trebuie protejate de corupție, dar nu s-a referit expres la condiționarea lor de respectarea statului de drept. În negocierile dintre Consiliu și Parlament, Comisia joacă rolul de mediator. Întreaga arhitectură a negocierilor este complicată de faptul că în Consiliu hotărârile se iau, în acest caz, prin unanimitate, astfel că Ungaria și Polonia – țări vizate de un eventual mecanism punitiv legat de statul de drept – pot bloca orice acord.

Acesta este contextul în care s-a desfășurat în săptămâna curentă, la Bruxelles, sesiunea de plen a Parlamentului European. Luni, într-o dezbatere, majoritatea europarlamentarilor au luat la țintă poziția laxă a Consiliului. Marți, liderii celor mai mari grupurilor politice din PE au publicat un editorial în presa din toată Uniunea, pe tema statului de drept. Un extras relevant:

• „Procesul de condiționalitate trebuie să fie clar. În primul rând, decizia cu privire la posibile sancțiuni ar trebui delegată Comisiei și ar trebui să poată fi anulată numai prin vot cu majoritate calificată în Consiliu. În al doilea rând, sfera acestei condiționalități trebuie să includă cel puțin încălcarea principiilor statului de drept și independenței sistemului judiciar”.

Editorialul este semnat de Manfred Weber, președintele Grupului PPE, Iratxe Garcia Pérez, președintele Grupului S&D, Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe, Ska Keller și Philippe Lamberts, copreședinți ai Verzilor.

Tot marți, la nivelul Consiliului, s-a ajuns la un acord politic privind modul în care va fi guvernat fondul de redresare economică, un pas major spre negocierile finale cu Parlamentul. Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei – țara care deține președinția Consiliului – a declarat cu această ocazie că speră să se ajungă la un acord cu Parlamentul „cât mai curând posibil”.

Miercuri, în urma dezbaterilor din zilele precedente, PE a adoptat un raport prin care a solicitat consolidarea statului de drept în întreaga Europă, printr-un nou mecanism, precum și sancțiuni eficace în acest sens. Europarlamentarii au cerut de asemenea instituțiilor UE să se pună de acord asupra unor norme clare care leagă primirea fondurilor UE de respectarea statului de drept de către un stat membru.

Joi seară, echipele de negociatori ale PE și Consiliului s-au întrunit la a șaptea rundă de discuții. Reuniunea a fost scurtă: europarlamentarii s-au ridicat de la masă și au plecat, nemulțumiți de atitudinea Consiliului, pe care o consideră inflexibilă. Din comunicatul post-eșec reiese că nici nu s-a discutat de statul de drept, impasul fiind determinat de refuzul reprezentanților Consiliului de a mări plafonul bugetului sau de a discuta dobânda aferentă împrumuturilor din planul de redresare.

Se mărește potul. Joi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care critică erodarea statului de drept în Bulgaria, țară unde au loc manifestații zilnice de protest încă de la mijlocul lui iulie. Textul rezoluției deplânge „deteriorarea semnificativă” a „statului de drept, democrației și a drepturilor fundamentale” în țara vecină.

Textul rezoluției a fost adoptat în ciuda faptului că PPE, cel mai mare grup politic din PE a votat împotrivă, fiindcă premierul de la Sofia, Boiko Borisov este un stâlp al acestei familii politice. Cuminți, cei 12 europarlamentari ai PNL și PMP, partide membre ale PPE, au votat și ei împotrivă. Să le amintim numele: Traian Băsescu, Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Daniel Buda (ot Cluj-Napoca), Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Vlad Nistor, Eugen Tomac. Printre ei regăsim câțiva dintre cei mai vocali apărători ai statului de drept în România, însă insensibili, iată, la problemele similare de la sud de Dunăre.

Alt câmp de bătălie. Parlamentul European a votat marți în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030, față de nivelul din 1990. Ținta este mult mai mare decât cele 40 de procente asumate în acest moment de UE și peste cele 55 de procente propuse de Comisia Europeană. Mai departe, legislația adoptată de PE va intra în așa-numitul trialog: negocierea cu Consiliul, mediată de Comisie. Deocamdată Consiliul nu are o poziție comună a celor 27 de state.

Regulile bugetare europene vor rămâne suspendate şi în 2021, a anunţat comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni. Asta înseamnă că statele UE vor putea să depășească deficitul bugetar de 3% din PIB, prevăzut de respectivele norme. Altfel zis, e liber la împrumuturi pe piețele externe, suspendarea fiind gândită să ajute statele să își revină economic. Pentru România, dar și pentru alte state cu economie fragilă, este un balon de oxigen.

Inițiativa cetățenească europeană „End the Cage Age” („Puneți capăt epocii cuștilor” – într-o traducere aproximativă) a strâns aproape 1,4 milioane de semnături, urmând să intre în procesul legislativ, pentru a deveni normă europeană. Campania a fost validată pe 2 octombrie și își propune să interzică ținerea în cuști a animalelor din ferme industriale. Pe site-ul oficial se găsește și un top al țărilor cu cele mai multe animale ținute în cuști. România este pe locul 13, cu 62% la sută de animale crescute în așa-numitele baterii.

Este doar a șasea inițiativă de acest tip, din cele 75 înregistrate în ultimii opt ani, care reușește să treacă de pragul necesar, de un milion de semnături. Inițiativa cetățenească europeană este o modalitate de a-i implica direct pe cetățeni în procesul de elaborare a politicilor UE, solicitând Comisiei Europene să propună noi acte legislative. Dacă o inițiativă obține un milion de semnături, Comisia decide ce măsuri să adopte pentru a o pune în aplicare. Cum funcționează mecanismul, aici.

Comisia remaniată. Plenul Parlamentului European a aprobat miercuri remanierea Comisiei Europene forțată de demisia irlandezului Phil Hogan, care a deținut portofoliul comerțului. Noul comisar irlandez este Mairead McGuinness, vicepreședintă a PE, până în momentul în care a fost propusă pentru postul de comisar. Ea va fi responsabilă de serviciile financiare la nivelul Uniunii. Este o diminuare a rolului comisarului irlandez, față de portofoliul lui Hogan. Comerțul va fi gestionat de acum de comisarul leton Valdis Dombrovskis, care este și vicepreședinte executiv al Comisiei. Și el a fost validat de PE, în noul rol.

Reamintim, Phil Hogan a demisionat, cu greu, după ce presa a dezvăluit că a eludat mai multe norme de combatere a pandemiei, inclusiv prin participarea la o serată organizată la un club de golf, la care au fost prezente mai multe persoane decât prevedeau regulile irlandeze.

Îngheț diplomatic. Slovacia și Republica Cehă își recheamă ambasadorii de la Minsk, după ce Polonia, statele baltice și Bulgaria au luat aceeași decizie. Măsurile au fost decise după ce Belarusul și-a rechemat săptămâna trecută ambasadorii din Polonia și Lituania. Regimul Lukașenko afirmă că cele două state vecine se află în spatele protestelor care zguduie țara de la începutul lui august. Duminică, la Minsk au ieșit în stradă, din nou, zeci de mii de persoane. Imagini, aici.

Off-topic. 45 de secunde cu un castor lacom hăpăind varză.