EuroNewsletter. Dezacordul din Vinerea Mică

Vinerea Mică. Comisia europeană și mai ales președinta Ursula von der Leyen sunt țintele unui val de critici, după o bâlbă diplomatică petrecută vinerea trecută. Comisia a publicat în după-amiaza acelei zile regulamentul de control al exporturilor vaccinurilor împotriva COVID-19. Regulamentul prevede că acele companii producătoare care au semnat acorduri de livrare cu UE vor trebui să ceară autorizație de la UE pentru a putea să le exporte în state terțe.

Textul stipula inițial instituirea unor controale la frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord. Această prevedere ar fi contravenit protocolului privind Irlanda de Nord, unul dintre cele mai complexe dosare ale negocierilor privind Brexit. Protocolul a fost astfel gândit încât să protejeze Acordul din Vinerea Mare, din 1998, act prin care s-a pus capăt conflictului din Irlanda de Nord și, totodată, s-a evitat o frontieră strictă între cele două părți ale insulei. Astfel, pentru a evita reintroducerea frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord și republica Irlanda, stat membru UE, Irlanda de Nord a rămas în uniune vamală cu UE, după Brexit.

Portița din spate. Oficialii europeni au considerat că inexistența unei frontiere controlabile între UE și Irlanda de Nord ar putea fi folosită ca o portiță prin care să se scurgă transporturi neautorizate de vaccinuri. În acest context, Comisia s-a prevalat de articolul 16 al protocolului, potrivit căruia întregul protocol poate fi suspendat unilateral de una dintre părți, dacă aplicarea acestuia „provoacă serioase dificultăți economice, sociale sau de mediu”. Comisia – promotoarea la nivel declarativ a deciziilor luate doar după consultarea tuturor factorilor interesați – nu a consultat în prealabil niciuna dintre cele trei părți vizate direct. Prin urmare, publicarea regulamentului a declanșat un val de indignare la Londra, Dublin și Belfast, toate cele trei capitale protestând vehement. În fața presiunii diplomatice create, Bruxelles-ul a dat rapid înapoi și a anunțat, tot vineri, dar mai pe seară, că renunță la prevederile privind Irlanda de Nord.

(Coincidență, articolul din regulament care invoca articolul 16 din protocol, purta tot numărul 16. Deși a fost șters de pe pagina Comisiei, îl puteți încă citi aici, fiind arhivat în memoria cache a motorului de căutare Google.)

A urmat valul doi al reacțiilor negative, în comentariile presei internaționale. Refrenele au fost:

• neconsultarea unui stat membru direct interesat (Irlanda),
• reaua-credință manifestată prin neconsultarea partenerului comercial vizat (Marea Britanie)
• precedentul creat prin invocarea fără vreun anunț prealabil a articolului 16

Plus:

• neconsultarea nici măcar a comisarilor europeni relevanți și notificarea șefilor de cabinet ai comisarilor cu doar 30 de minute înainte de briefingul de presă în care a fost anunțat regulamentul, după cum a dezvăluit Euractiv.

Practic, din informațiile disponibile, decizia a fost luată de un grup restrâns de comisari, printre care vicepreședintele Valdis Dombrovskis și comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, plus câțiva consilieri apropiați ai președintei von der Leyen.

Jean-Claude Juncker se întoarce. Fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, este una dintre vocile puternice care au criticat actuala Comisie pentru introducerea măsurilor protecționiste privind vaccinul anti-COVID 19.

• „La începutul crizei cauzate de pandemie, unele țări au luat decizia de neînțeles de a nu exporta material medical. Aceasta a fost corectată de Comisia Europeană. Acum am revenit într-o dezbatere unde, din nou, se face sugestia că nimic nu ar trebui exportat din Uniunea European către țări non-UE. (…) Mă opun foarte mult impresiei date acum de Uniunea Europeană că avem grijă de noi înșine și că suferința altor oameni, în special din țările mai sărace și de pe continente mai sărace, nu ne afectează”

– a declarat, luni, JCJ

Trei dintr-o lovitură. Astfel, printr-un singur act, Comisia a subminat două principii pe care le promovează la nivel declarativ pe plan global: transparența deciziilor și, respectiv, combaterea protecționismului și eliminarea barierelor comerciale. Cât despre spirit umanitar, ce să mai povestim.

Asumare. Marți, Ursula von der Leyen și-a asumat întreaga responsabilitate cu privire la gafa de vineri, într-o serie de discuții pe care le-a avut cu principalele grupuri politice din Parlamentul European. „Ar fi trebuit să evităm și să luăm în discuție gândul de a invoca articolul 16”, ar fi declarat von der Leyen la întâlnirea cu grupul S&D.

Să nu uităm de unde am plecat. Controlul exporturilor de vaccin anti-COVID 19 a fost o măsură decisă în urma anunțului făcut de AstraZeneca, privitor la diminuarea drastică a dozelor livrate în primul trimestru, de la 80 de milioane, la 31. În această privință, șefa Comisiei, a anunțat, luni, că firma producătoare va livra nouă milioane de doze în plus față de cele 31, adică 40 de milioane în total. Oricum iei cifrele, 40 nu e decât jumătate din 80. Pe de altă parte, UVDL s-a arătat deschisă la accesul vaccinurilor din China şi Rusia pe piaţa europeană, cu condiţia ca producătorii să demonstreze transparenţă totală şi se spună evaluării autorităţii europene de reglementare, potrivit unor surse parlamentare citate de AFP.

Portretul-robot al înaltului eurocrat. Oficialul european de rang înalt are, în medie, 57 de ani, deține cel puțin două diplome, dintre care una în drept, arată un studiu inedit realizat de Politico Europe. Cea mai masculină instituție este Serviciul European de Acțiune Externă, cu doar 29,5% femei, în vreme ce, la polul opus este personalul Parlamentului European, cu 45% femei.

Vasluiul se modernizează. Unul dintre cele mai sărace municipii ale țării, Vaslui, va beneficia în următorii doi ani de proiecte europene în valoare de 161 de milioane de lei. Investițiile totalizează veniturile anuale ale bugetului local. Una dintre cele mai importante investiții este achiziția a zece troleibuze și construcția unui depou pentru ele, astfel încât în oraș să fie reabilitat transportul public cu acest mijloc nepoluant. În plus, tot pentru promovarea unui transport public mai puțin poluant, vor fi achiziționate și opt autobuze articulate hibrid (diesel/ electrice). Alte proiecte privesc construcția unor locuințe sociale într-o zonă marginalizată, construcția și dotarea unei grădinițe și a unei creșe, reabilitarea și extinderea unui liceu, precum și extinderea unui parc. Mai multe detalii despre toate aceste investiții pe platforma PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”).

Plan anti-cancer. Miercuri, în ajunul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, Comisia Europeană a prezentat Planul european de combatere a cancerului – o prioritate în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen și „un pilon esențial al unei uniuni europene a sănătății puternice”. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli.

„Sfânta Treime” va reforma Uniunea. Șefii celor trei mari instituții europene, Parlamentul, Consiliul și Comisia, vor fi co-președinții Conferinței pentru Viitorul Europei. Este vorba despre o inițiativă de reformare a Uniunii Europene, aflată în impas de luni de zile, din cauza imposibilității de a găsi o personalitate care să o gestioneze. Într-un final, la inițiativa Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului, statele uniunii au agreat, miercuri, formula unei conduceri tripartite. Anterior, europarlamentarul veteran Guy Verhofstadt și fosta șefă a guvernului danez, Helle Thorning-Schmidt, au fost nume vehiculate pentru a conduce conferința, dar nu au reușit să obțină susținerea statelor membre.

Super Mario Draghi. Președintele Italiei l-a invitat pe Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene (BCE), să formeze un nou guvern, după mai multe săptămâni de criză politică în Italia. Reacția bursei italiene a fost una de euforie, iar optimismul a cuprins rapid marile piețe de acțiuni europene, scrie ZF. Draghi era șeful BCE în 2012, în timpul crizei datoriilor din Zona Euro (își mai amintește cineva de ea?), și a acționat ferm pentru a proteja moneda unică, fiind considerat salvatorul acesteia. De atunci, și porecla de „Super Mario”. Intrarea în scenă a respectatului tehnocrat are loc după ce precedentul premier, Giuseppe Conte, nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară care să îl susțină. Independentul Conte a demisionat săptămâna trecută, sperând – în zadar – să formeze o nouă majoritate, după ce a rămas minoritar în parlament.

Siegfried și Josep. Venerabilul șef al diplomației europene, socialistul Josep Borrel, a început, joi seară o vizită în Rusia, pe fondul unei escaladări a tensiunilor între Uniunea Europeană și Rusia, pe motiv de rele tratamente aplicate de Moscova opozantului Alex Navalnâi, arestat la întoarcerea în țară și condamnat apoi la doi ani și jumătate de închisoare, precum și de reprimare a unor proteste recente, soldate cu 5.000 de arestări. Vizita lui Josep Borrell la Moscova este privită cu suspiciune în unele cercuri de la Bruxelles, socialistul spaniol fiind suspectat că e cam lipsit de vigoare în fața unor state ca Rusia și China, pe motiv de simpatii politice. O luare de poziție dură a avut europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, (PNL), vicepreședinte al Partidului Popular European și vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.

• „Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene este un politician socialist spaniol care s-a făcut remarcat în trecut prin poziții slabe față de regimuri autoritare. Vă spun foarte clar: rolul lui Josep Borrell este să apere și să promoveze valorile europene și interesele cetățenilor Uniunii Europene la nivel global, nu să lege prietenii cu dictatorii. Înaltul Reprezentant trebuie să fie dur, ferm în timpul vizitei la Moscova fiindcă situația este foarte gravă”.

– a scris Mureșan pe Facebook.

Că veni vorba. Serviciul European de Acțiune Externă sărbătorește zece ani de împliniri mărețe, fiind lansat în 1 ianuarie 2011. Aici este pagina oficială dedicată evenimentului.

Una caldă… Cu 64 de condamnări la 7.561 de plângeri în anul 2020, România este pe locul 12 din 47 la numărul de condamnări pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului raportate la numărul populației – sunt datele extrase din cel mai recent raport al Curţii de la Strasbourg şi interpretate de VeDem Just. Din UE, stăm mai bine decât Letonia, Bulgaria, Croația și Malta. În cei trei ani anteriori, România a ocupat aceeaşi poziție, după ce până în anul 2016 fusese în mod constant pe locul al treilea.

• „Se relevă o îmbunătăţire înceată, dar constantă, a respectării drepturilor omului în România”

– sunt de părere experții VeDem Just.

Alta rece… România este ultima clasată din Uniunea Europeană în indexul democrației pe 2020 și pe locul 62 pe plan global. Clasamentul anual este realizat de Economist Intelligence Unit. Țara noastră este încadrată în categoria „democrațiilor defecte” (flawed democracies). Harta globală, aici.

Off-topic. Savanții au învățat spanacul să trimită e-mailuri.