EuroNewsletter. Cronica unui conflict cultural sângeros

Consiliu pentru valul doi. Joi a avut loc un Consiliului European, în cadrul căreia șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au discutat despre combaterea valului al doilea al pandemiei COVID-19. A fost al treilea summit din luna octombrie și primul prin videoconferință. Principalul rezultat este decizia comună de a nu mai închide granițele. De asemenea, se va aloca un sfert de miliard de euro pentru transportul pacienților dintr-o țară în alta. Concluziile summitului, aici.

Pe fondul creșterii alarmante a numărului de cazuri de COVID-19, în toate statele europene, devine imperioasă încheierea negocierilor petru buget și pachetul de redresare, ca statele să aibă de unde lua bani pentru a lupta cu pandemia. Este posibil ca discuțiile dintre Parlament și Consiliu să se încheie zilele acestea, poate chiar vineri.  Parlamentul a obținut câteva concesii minore privind cheltuielile, dar și o îmbunătățire a modului în care fondurile vor fi legate de statul de drept (cel puțin teoretic).

Conflictul cultural dintre Europa laică și fundamentalismul islamic transnațional a luat o nouă întorsătură hidoasă, joi, când un extremist musulman a ucis cu un cuțit trei persoane, în catedrala Notre Dame, din Nisa. Atacul a avut loc în continuarea unor evenimente violente și declarații agresive, care au opus în principal Franța și Turcia. Potrivit primelor relatări, teroristul de la Nisa a strigat „Allah Akbar” chiar și la spital. El a decapitat o femeie și a tăiat gâtul unui bărbat, după care a fugit și a fost împușcat în umăr, fiind internat în spital. O a treia persoană a murit în urma rănilor multiple. Tot joi, un bărbat înarmat cu un cuțit a încercat să atace polițiștii pe o stradă din Avignon. El a strigat „Allah Akbar” și i-a amenințat pe polițiști, care l-au împușcat mortal. De asemenea, un cetățean saudit a înjunghiat joi un membru al pazei la consulatul francez din Jeddah (Arabia Saudită).

Tensiunile au început să se acumuleze din septembrie, când săptămânalul Charlie Hebdo a republicat caricaturile cu profetul Mahomed, cu o zi înainte de a începe procesul în care 14 persoane sunt judecate pentru atentatul din 2015 de la sediul publicației. Este vorba de cele 12 caricaturi publicate prima dată în 2005 de ziarul danez Jyllands-Posten, republicate de Charlie Hebdo în 2006, la care s-a adăugat și una a caricaturistului Cabu, ucis în atentatul din 2015.

(…Iar dacă au ajuns să moară oameni, din nou, pentru niște caricaturi, merită cu prisosință să le vedem și să nu uităm niciodată cât de importantă este libertatea de exprimare, fără de care nu poate exista democrație. Aici găsiți cele 12 desene originale publicate de Jyllands-Posten iar aici găsiți caricatura lui Cabu).

La câteva zile după republicarea caricaturilor, un tânăr pakistanez, în vârstă de 18 ani, ajuns în Franța cu trei ani în urmă, a atacat cu un satîr două persoane, în apropierea sediului Charlie Hebdo.

Apoi, la începutul lui octombrie, președintele Emmanuel Macron a anunțat o lege de combatere a islamismului radical, care, printre alte măsuri dure, mărește controlul asupra moscheilor și impune ca imamii să fie pregătiți în Franța.

În acest context, a avut loc execuția profesorului de gimnaziu Samuel Paty, care a fost decapitat, fiindcă a prezentat caricaturile cu profetul Mahomed, la o oră despre libertatea de exprimare. Atentatul a avut loc în 16 octombrie, profesorul fiind executat de un cecen, lângă Paris. Înainte de a fi împușcat, atacatorul a pus poze pe Twitter cu victima, decapitată. În zilele următoare, forțele de ordine franceze au operat mai multe arestări și câteva organizații musulmane au fost dizolvate. De asemenea, orașele Toulouse și Montpellier au proiectat caricaturile din Charlie Hebdo pe clădiri oficiale, într-un gest de sfidare a extremismului și de apărare a statului laic. Miercuri, 21 octombrie, într-o ceremonie publică, desfășurată la Universitatea Sorbona, președintele Emmanuel Macron a ținut un discurs dur la adresa fundamentalismului islamic. „Nu vom renunța la caricaturi”, a subliniat liderul de la Élysée, care a denunțat „separatismul islamic” și a promis că va lupta împotriva radicalismului musulman.

Declarațiile lui Macron au determinat proteste în mai multe state musulmane. În ultima săptămână, fotografii cu el, dar și steagul Franței, au fost arse în fața ambasadei franceze la Bagdad, iar 40.000 de persoane au luat parte la un miting de protest în Bangladesh. La nivel de oficialități, lucrurile au rămas mai calme, până duminică, 25 octombrie, când președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan – cu care Franța are relații încordate de mai multă vreme – l-a făcut nebun pe omolgul său francez.

• „Macron are nevoie de tratament pentru tulburări de sănătate mintală. Ce altceva poate fi spus unui șef de stat care nu înțelege libertatea credinței și care se comportă în acest mod când vine vorba de milioanele de oameni care locuiesc în țara lui și care sunt de o religie diferită?”

– a declarat liderul turc.

După câteva ore, Franța și-a rechemat ambasadorul de la Ankara, pentru consultări. Tot duminică, premierul Pakistanului, Imran Khan, l-a acuzat pe Macron că încurajează islamofobia.

Luni, Erdoğan le-a cerut turcilor să boicoteze produsele franceze, acuzându-l pe Macron că desfășoară o „campanie de ură” împotriva musulmanilor. Totodată, în ultimele zile, o campanie în social media desfășurată sub hashtagul #BoycottFrenchProducts, în engleză, și #NiciodatăProfetul, în arabă, este în trend în state care includ Kuwait, Qatar, Palestina, Egipt, Algeria, Iordania, Arabia Saudită, relatează Al Jazeera.

Riposta franceză cea mai dură la atacurile lui Erdoğan nu a venit pe cale oficială ci – probabil mult mai usturător pentru „sultan” – printr-o copertă pe care Charlie Hebdo i-a dedicat-o, miercuri, 28 octombrie. Nu neapărat amuzant, desenul îl arată pe președintele turc stând într-un fotoliu, în chiloți, cu un pahar într-o mână, în timp ce cu cealaltă ridica rochia unei femei, pentru a-i vedea fundul gol. Drept răspuns, procurorii turci au deschis o anchetă împotriva săptămânalului satiric.

Acesta este șirul de evenimente a cărui continuare funestă pare să fie atentatul terorist de la Nisa și celelalte două incidente de joi. Statele europene și liderii instituțiilor comunitare s-au solidarizat imediat cu Franța. Turcia a dezaprobat și ea, vehement, atacul, ceea ce arată că aprobarea tacită a terorismului este o linie roșie pentru regimul Erdoğan, cel puțin deocamdată.

Despre ipocrizie. În timp ce Erdoğan dojenește una dintre cele mai solide democrații ale lumii, un ziarist turc a protestat în Piața Constituției de la București, pentru a atrage atenția asupra situației deținuților politici din Turcia. Detalii, aici.

Într-o evoluție ceva mai hilară, parlamentul pakistanez a solicitat, miercuri, 28 octombrie, guvernului să recheme ambasadorul din Franța, dar Pakistanul nu are momentan un ambasador în Franța.

Big bang! O știre (aproape) nebăgată în seamă în România: Uniunea Europeană a ieșit săptămâna trecută pe piața internațională a împrumuturilor cu o emisiune de obligațiuni în valoare de 17 miliarde de euro. Mișcarea a fost urmărită îndeaproape, pentru că ea a testat credibilitatea financiară a Uniunii, per ansamblu. Rezultatul a fost literalmente istoric: bondurile europene au fost cele mai solicitate din istorie, relatează Reuters. Astfel, ofertele investitorilor au atins suma de 223 de miliarde de euro, de aproape 14 ori mai mult decât suma necesară. Zece miliarde din banii împrumutați vor fi returnați în 10 ani, în vreme ce șapte miliarde vor fi returnate în 20 de ani. Banii strânși reprezintă prima rundă de finanțare pentru instrumentul SURE, prin care statele membre pot beneficia de împrumuturi, care să acopere plățile pentru șomajul tehnic și programele kurz arbeit. De aici, numele de bonduri sociale. Din această primă rundă, banii vor merge către angajații din Italia, Spania și Polonia. România va beneficia prin această schemă de patru miliarde de euro, pe care i-ar fi împrumutat la dobânzi incomparabil mai mari decât Uniunea Europeană. Un comentariu pe această temă de la RFI, aici. Și o imagine din Times Square, cu felicitări pentru Uniunea Europeană, aici.

Diplomatul român Cosmin Boiangiu a fost ales, săptămâna trecută, în fruntea Autorității Europene pentru Muncă (AEM), una dintre cele mai tinere agenții europene. El va avea funcția de director executiv și își va prelua atribuțiile cel târziu la începutul anului viitor. AEM a fost constituită pentru a superviza drepturile muncitorilor în Uniunea Europeană, în special a muncitorilor care lucrează în alt stat decât cel de origine. AEM a fost anunțată în 2017, în discursul privind Starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker, la vremea aceea președintele Comisiei. Ea s-a constituit legal în 2019 și va ajunge să fie deplin funcțională în 2024. Sediul AEM a fost stabilit la Bratislava, mișcare văzută ca un premiu de consolare pentru Slovacia, stat care a sperat să găzduiască Agenția Europeană a Medicamentului, relocată în 2017 de la Londra.

Cosmin Boiangiu a fost până acum șef adjunct al delegației României la Uniunea Europeană. El devine al treilea român care conduce o instituție europeană, alături de Laura-Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, și Sorin Ducaru, directorul SatCen, centrul satelitar al Uniunii Europene. Într-un Who’s Who al eurocraților români ar mai trebui menționați comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, șeful comisiei pentru industrie, cercetare și energie din PE, Cristian Bușoi, sau purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, Dana Spinanț.

Fabrica europeană de maculatură. Costă până la 140 de milioane de euro pe an pentru a elabora opinii cu privire la legislația UE, pe care puțini factori de decizie politică le citesc și, dacă le citesc, nu e clar cât sunt luate în considerate. Despre decăderea Comitetului Economic și Social European într-o investigație de la Politico Europe. CESE are 329 de membri și ar urma să aibă un rol în mecanismul de guvernanță al fondului de redresare post-pandemie, Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. Până atunci, nu e clar ce rol efectiv mai îndeplinește acest comitet cu 329 de membri, ale cărui buget a crescut pe măsură ce cantitatea de opinii livrate a scăzut. Reprezentanții României la CESE pentru mandatul 2015-2020 îi găsiți aici. Printre ei, Victor Alistar sau Cristian Pârvulescu, din partea societății civile. Un nou mandat a început în octombrie, dar lista cu noii membrii nu este încă disponibilă. Pentru fiecare deplasare la Bruxelles, membrii CESE au dreptul la 290 de euro pe zi, pentru cazare, masă și transport local, sumă pentru care nu se cer acte justificative. Austriaca Christa Schweng a fost aleasă, miercuri, 28 octombrie în funcția de preseședinte al CESE.

Dacă europenii ar fi să aleagă între Donald Trump și Joe Biden, doar Polonia ar sta în cumpănă (50%-50%), în toate celelalte state ale UE Biden câștigând la scor, chiar și în Ungaria (59%). În schimb, actualul locatar de la Casa Albă ar câștiga în Turcia și Rusia (cine s-ar fi gândit :). Pentru România nu există date, dar pentru majoritatea țărilor europene le găsiți aici.

Ca prin Balcani. Bulgaria amenință cu veto deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, fiindcă țara cu capitala la Skopje nu ar fi implementat tratatul de bună vecinătate dintre cele două părți. Acest tratat, semnat în august 2017, prevede crearea unei comisii alcătuite în principal din istorici pentru a soluționa anumite diferende identitare. Dar comisia respectivă nu a fost înființată, din cauza șicanelor macedoneene, acuză Sofia. Bulgaria contestă în special existența unei limbi macedonene și vorbește despre un dialect bulgar. Cele două țări își dispută, de asemenea, personalități istorice care au luptat împotriva ocupației otomane. Limbile macedoneană și bulgară sunt mutual inteligibile, iar noțiunea de limbă macedoneană nu a existat până în secolul al XX-lea. Pentru guvernul reformist de la Skopje este a doua provocare majoră legată de identitatea națională. În 2018, acesta a modificat numele țării din Macedonia în Macedonia de Nord, pentru a da satisfacție Greciei. Statul elen a blocat aderarea Macedoniei (de Nord) la NATO și începerea negocierilor de aderare cu UE, pe considerentul că numele Macedonia este parte a patrimoniului grecesc – lucru greu de combătut, de altfel, de un stat slav. Dacă va surmonta și obiecțiile Bulgariei, Macedonia de Nord și Albania ar putea începe negocierile de aderare în decembrie.

Solidaritate. Cehia este una din țările cel mai greu încercate de valul doi al pandemie COVID-19. UE a trimis 30 de ventilatoare prin intermediul rezervei medicale rescEU, iar Austria și Olanda au răspuns și ele cererii de asistență prin Mecanismul de protecție civilă al UE, oferind 15 respectiv 105 ventilatoare. Lotul de 30 de ventilatoare din rezerva rescEU au fost transportate de ISU Arad, de la un depozit de pe teritoriul României. Imagini cu autospecialele românești ajunse la Praga, aici.

Off-topic 1. Începând de marți, 27 octombrie, o piațetă din Tunis va purta numele Reginei Maria

Off-topic 2. Imagini filmate recent cu un asprete, o specie de pește-fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, care trăiește doar în România.