Cu fonduri europene, chimiștii clujeni rup lanțurile. De carbon

Lect. univ. dr. Letiția Petrescu, în laboratorul de la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică | Foto: Bogdan Stanicu

Un grup de cercetători clujeni de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) lucrează la un proiect internațional, care dezvoltă o nouă tehnologie de transformare a deșeului vegetal în biodiesel. Proiectul are o finanțare totală de cinci milioane de euro, din fonduri europene.

De la pai la biodiesel, în cinci pași

Este vorba despre CONVERGE, un proiect coordonat de Politehnica din Milano, și din care mai fac parte alte nouă universități, institute sau companii din Slovacia, Italia, Suedia, Spania, Norvegia, Olanda, România și Slovenia.

Componenta română a proiectului se va ocupa de evaluarea impactului asupra mediului a întregului procedeu. Echipa este formată din patru membri: două cadre didactice, un masterand și un doctorand. Coordonatoare este lectorul universitar Letiția Petrescu (39 de ani), de la Departamentul de Inginerie Chimică al Facultății de Chimie și Inginerie Chimică a UBB.

Ea spune că proiectul presupune procesarea a patru tipuri de reziduuri de biomasă, și anume paiele, rumegușul, resturile din industria prelucrării măslinelor și cele din vinificație. Toate aceste reziduuri vor fi transformate în biodiesel, dar și în alte substanțe secundare utile.

Proiectul înseamnă aplicarea la nivel industrial a unor tehnologii inovatoare, care au fost deja testate. „Vorbim de cinci tehnologii inovatoare. Fiecare a fost deja testată la scară pilot, deci se află într-un stadiu mai avansat decât testele de laborator. Se urmărește acum integrarea acestor tehnologii și, simultan, reducerea costurilor de producție și a poluării rezultate”, spune universitarul clujean.

  1. În prima fază, biomasa este transformată în gaz și apoi se procedează la cracarea catalitică. „Acest procedeu înseamnă o rupere a lanțurilor de carbon la moleculele cu lanțuri lungi. Ca urmare, se obțin molecule mai mici și mai ușor de procesat mai departe”, spune inginera chimistă.
  2. Al doilea pas presupune recuperarea unor produse secundare care pot fi folosite în diverse industrii, precum benzen, toluen și xilen.
  3. Al treilea pas înseamnă îndepărtarea dioxidului de carbon din gazul rămas și producerea de hidrogen.
  4. În al patrulea pas, hidrogenul obținut este comprimat.
  5. În al cincilea și ultimul pas are loc sinteza metanolului în reactoare cu membrană. Adică, hidrogenul comprimat este combinat cu dioxidul de carbon.

„Metanolul obținut este cea mai simplă formă de alcool (și este lichid – n.r.). El este îmbogățit cu grăsimi vegetale și astfel se obține biodieselul”, mai spune Letiția Petrescu.

Prin integrarea acestor proceduri, se estimează că procesul de producție a biodieselului din biomasă va fi cu 10% mai ieftin și cu 12% mai eficient. Totodată, la fiecare kilogram de metanol produs, cantitatea de dioxid de carbon produsă va scădea cu 0,2 kilograme, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă a poluării.

Membri ai consorțiului la o întâlnire din proiect, desfășurată la Florența | Foto: www.converge-h2020.eu

Ce se face la Cluj

În descrierea oficială a proiectului se arată că producerea biodieselului necesită acizi grași din surse biologice, împreună cu metanol. Metanolul actual, însă, este de obicei din sursă fosilă, ceea ce înseamnă că, de fapt, biodieselul nu este 100% bio. CONVERGE își propune să vină cu o soluție la această problemă prin dezvoltarea unei tehnologii de producere a metanolului din reziduuri agricole, la un cost comparabil cu cel al alternativei fosile.

Astfel, CONVERGE are ca scop primordial dezvoltarea unei tehnologii „verzi”. Din acest punct de vedere, colectivul clujean are un rol determinant în proiect, și anume exact acela de evalua impactul asupra mediului pentru fiecare procedură.

Letiția Petrescu spune că a fost invitată să ia parte la proiect, împreună cu echipa sa, după ce anterior participase la alt proiect european de cercetare privind captarea dioxidului de carbon din oțelării, unde de asemenea a realizat evaluarea de mediu. „În acel proiect am participat alături de institutul olandez ECN-TNO și Politecnico di Milano și am ajuns în el după o conferință la Cambridge, din 2014. În CONVERGE am fost invitată de cei doi parteneri, care ne cunoșteau deja”, spune inginera chimistă.

„Ca echipă de evaluare, trebuie să avem o viziune de ansamblu foarte clară asupra întregului proiect, trebuie să ținem legătura permanent cu cei care aplică tehnologiile propriu-zise, asftel vom colabora direct cu 8 dintre cei zece parteneri ai proiectului. Primim datele și calculăm impactul asupra apei, aerului și solului. Folosim pentru asta un soft care va fi achiziționat din bugetul proiectului”, mai spune Letiția Petrescu.

Fondurile alocate componentei clujene a proiectului sunt de aproape 300.000 de euro. Pe lângă softurile și bazele de date necesare, banii vor mai merge și în participarea la conferințe, schimburi de experiență, publicarea de articole științifice și salarii. Proiectul a început în noiembrie anul trecut și se va încheia la jumătatea anului 2022.

Cum vin banii

Proiectul CONVERGE (CarbON Valorisation in Energy-efficient Green fuels) este finanțat prin programul Orizont 2020 al Uniunii Europene, principalul instrument de finanțare dedicat cercetării științifice. Conform fișei oficiale a proiectului, de pe portalul european Cordis, finanțarea totală este 5.087.031 de euro. CONVERGE este derulat de un consorțiu format din zece entități, dintre care două universități, trei centre de cercetare și cinci companii: Politecnico di Milano (Italia), ECN-TNO (Olanda), Kemijski Institut (Slovenia), Universitatea „Babeș-Bolyai” (Romania), Hyet Hydrogen (Olanda), Institutt for Energiteknikk (Norvegia), Campa Iberia (Spania), Biorecro (Suedia), Ca.Re. For Engineering (Italia) şi Enviral (Slovacia). Liderul de consorțiu este Politecnica di Milano. Cele mai mari sume sunt alocate către institutul olandez TNO – 1,24 milioane de euro, și către Institutt for Energiteknikk din Norvegia – 1,05 milioane de euro. Grupul de cercetători de la Universitatea „Babeș-Bolyai” are un buget de 295.000 de euro.


Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Postaţi un comentariu