Clusterele, catalizatoare ale absorbției de fonduri europene

Bianca Muntean are o experiență de douăzeci de ani în implementarea de proiecte cu finanțare europeană | Foto: Dan Bodea

Clusterele sunt pentru mediul economic clujean de astăzi ceea ce erau asociațiile profesionale, înainte de apariția noilor tehnologii, sau, coborând în istorie, breslele și ghildele de meșteșugari și negustori de odinioară.

Spre deosebire de formele anterioare de colaborare sectorială, clusterele adună la un loc nu doar companii din același domeniu, ci și universități și administrații, la nivel local sau regional. În Uniunea Europeană, de clustere se vorbește de aproape două decenii, ca fiind noile structuri de suport pentru companii, ele având printre scopurile principale menținerea competitivității, prin perfecționarea resurselor umane, generarea de inovare, cu ajutorul universităților și crearea/păstrarea unui mediu de afaceri prietenos, prin colaborarea cu administrațiile.

În România, clusterele sunt un termen relativ nou, și, în multe zone, nici nu sunt foarte bine cunoscute. Acolo unde își fac simțită prezența, de exemplu, la Cluj, clusterele catalizează atragerea de fonduri europene, atât prin proiecte proprii cât și prin parteneriate sau transfer de informații cu privire la oportunitățile de finanțare către companiile membre.

Paradoxul este că, în scurt timp, clusterele ar putea ajunge din sfera neologismelor în cea a cuvintelor vechi, fiindcă societatea europeană se pregătește deja pentru următorul nivel de colaborare, și anume huburile digitale de inovare.

Am stat de vorbă despre toate aceste cu una dintre cele mai autorizate voci din domeniu, Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster. La mijlocul lunii mai, ea a fost desemnată managerul de cluster al anului 2019 în Uniunea Europeană. Premiul a fost decernat de Comisia Europeană, în cadrul Conferinței Europene a Clusterelor.

Se vorbește din ce în ce mai mult despre clustere, despre rolul lor în crearea unui climat de business sănătos și în atragerea de fonduri europene. Aș vrea să vă întreb pe dvs., dacă ar fi să dați o definiție a clusterului, care ar fi aceasta?

Clusterele, așa cum sunt definite ele din punct de vedere economic, sunt aglomerări geografice de companii, universități, administrație publică, care activează într-un anumit sector de activitate: IT, energie, agricultură, prelucrarea metalelor etc. Însă, în momentul în care ne referim la finanțări europene adresate clusterelor se vorbește despre „entități de management” ale clusterelor. Acestea sunt, practic, niște ONG-uri. Pe de altă parte, vorbim de o evoluție. Acum 20 de ani se vorbea de centre de afaceri sau camere de comerț, care aveau rolul de catalizator al mediului economic și de a facilita cooperarea cu universitățile, cu administrația publică locală. După aceea, acum 10-15 ani se vorbea foarte mult despre asociații profesionale, tot așa, sectoriale, pe diverse domenii de activitate… Acum vorbim despre clustere, iar Clujul este, pe bună dreptate, considerat capitala clusterelor, pentru că aici sunt singurele trei clustere cu cea mai înaltă certificare europeană, „Gold Label”, din România. Este vorba de AgroTransilvania Cluster, Cluster Mobilier Transilvan și iTech Transilvania Cluster. În următoarea etapă de dezvoltare direcția înspre care ne îndreptăm este cea a Huburilor Digitale Inovative, ca structură care sprijină dezvoltarea afacerilor.

Bianca Muntean la o recentă dezbatere organizată de Parlamentul European la Cluj Hub | Foto: Dan Bodea

Asta înseamnă că nu peste mult timp vom vorbi la trecut despre clustere, așa cum acum vorbim de asociațiile patronale?

Asta doar timpul va dovedi, dacă clusterele vor reuși sau nu să-și păstreze rolul de catalizator sau se vor transforma în huburi digitale de inovare. Pot să dau în acest sens exemplu cu ceea ce se întâmplă în cazul nostru. Transilvania IT Cluster a creat Transilvania Digital Innovation Hub și chiar vinerea trecută am primit certificarea de la Comisia Europeană. Suntem singurul hub digital inovativ din zona de Nord-Vest a României. Aceste huburi digitale de inovare vor reprezenta coloana vertebrală în jurul căreia vor fi construite toate măsurile de sprijin financiar din perioada de programare 2021-2027 pe programul Digital Europe și Horizon Europe. (…) Practic, diferența dintre cluster și hubul digital de inovare este următoarea: când vorbim de un cluster de IT, vorbim de companiile din zona de IT, de tehnologie, care oferă soluții de digitalizare, iar în huburile digitale de inovare avem incluse și clusterele din celelalte domenii de activitate, adică pe acei actori economici care vin cu cererea de soluții de digitalizare, IMM-urile care au nevoie de serviciile oferite de clusterele în IT. În acest sens, noi am inclus în Transilvania Digital Innovation Hub și clusterele din Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord: clusterul de agricultură, de mobilier, energie, industrii creative, plus clusterul nostru.

Să rămânem, deocamdată, la clustere, cum se realizează interacțiunea cu autoritățile?

Unul din rolurile principale ale clusterului, pe lângă a sprijini companiile să inoveze este să faciliteze legătura și dialogul între diferiți actori, pentru că, știm cu toții, firmele vorbesc o limbă, universitățile, alta, administrația publică, alta. Noi digerăm informația de la toate și transmitem mai departe. Noi știm foarte clar cum așteaptă firmele să primească informația și cum sunt ele dispuse să dialogheze. La fel, știm administrația publică ce tip de interes are, ce tip de proiecte sunt prioritare pentru ei și noi încercăm să ajutăm și firmele să înțeleagă ce își dorește administrația publică locală. Același lucru îl facem și cu universitățile, care au competențe și cunoștințe extraordinare, dar din cauză că se comunică pe frecvențe diferite, greu îi convingi pe cei de la companii să vină să se așeze la aceeași masă și să încerce să găsească puncte comune și să construiască proiecte și aici intervenim noi, acesta este rolul nostru. Facem asta prin foarte multe modalități. Eu zic că în momentul de față, nu mai putem vorbi de evenimente de networking (schimb de idei și informații – n.r.), cred că am trecut de nivelul acesta. Organizăm, prin urmare, întâlniri de lucru, în care se discută proiecte concrete, unde avem reprezentanți de la companii, din administrație publică, de la universități. De exemplu, pe zona de mobilitate urbană sau pe zona de soluții digitale urbane sau pe zona de sănătate. Îi aducem pe toți cei interesați la un loc în cadrul acestor „working meetings”, iar rolul nostru este de a orchestra, de a conduce discuția.


„Bianca Muntean este unul dintre cei mai activi vectori care promovează cooperarea transsectorială în reprezentarea Regiunii de Nord-Vest și a României la forumurile de discuții internaționale despre  tehnologia și resursele umane implicate în cercetare-dezvoltare și inovare. În același timp, ea este implicată activ în comunitatea pe care o reprezintă prin participarea în proiecte-cheie, cum sunt Digital City, eHealth/Wellbeing, Robotics, cu scopul de a atrage finanțări și investiții în inovare, și de asemenea în susținerea proceselor inovative centrate pe comunitate, prin parteneriate cu administrația publică și universitățile din Cluj.” (din motivația acordării premiului de cel mai bun manager de cluster al anului 2019 în Uniunea Europeană)


Vorbind de proiecte aplicate, ne puteți da câteva exemple de proiecte cu finanțare europeană în care este implicat Transilvania IT Cluster?

Practic, crearea clusterului nostru s-a întâmplat în 2013, iar imediat, în 2014, am accesat o finanțare pentru clustere prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, în cadrul căruia noi am oferit cursuri gratuite pentru angajații companiilor noastre membre, cursuri atât pe zona de soft skills cât și tehnice. Pentru că, la fel cum este și acum, și atunci principala provocare și principala nevoie a companiilor din IT gravita în jurul resursei umane. Acesta a fost primul nostru proiect… În momentul de față avem în implementare șapte proiecte cu finanțare europeană, contractate prin fondurile alocate României, sau direct la Bruxelles. Avem două proiecte în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020; unul pentru dezvoltarea competențelor angajaților companiilor din IT, dar nu numai, pentru că noi mergem pe o abordare transsectorială, am avut de exemplu cursuri de digitalizare pentru angajații companiilor din domeniul producției de mobilă. Alt proiect prin acest program, care e în implementare până în 2020 este pe zona de antreprenoriat și sprijinire a startupurilor, în care, împreună cu colegii de la clusterul Mobilier Transilvan și clusterul de agricultură am furnizat cursuri de antreprenoriat pentru cei care își doreau să își deschidă o afacere. Abordarea noastră a fost foarte pragmatică, în sensul că am adus antreprenori din mediul economic clujean care au ținut cursurile, iar în momentul de față oferim mentorat pentru startupurile care au debutat sub umbrela acestui proiect, denumit Partener Startup, și care au primit finanțare de peste 36.000 de euro fiecare. Noi credem, că mai important decât acești bani este transferul de cunoștințe de la antreprenori consacrați către cei aflați la început, și, totodată, networkingul pe care noi, clusterele, putem să-l asigurăm acestor startupuri.

Celelalte proiecte în care suntem implicați, sunt cu finanțare direct de la Comisia Europeană, prin programul Orizont 2020. Deja, de mai bine de patru ani, suntem parteneri în proiectul BISNet Transilvania, coordonat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în cadrul rețelei Enterprise European Network. În cadrul acestei rețele sprijinim companiile care doresc să inoveze să-și găsească parteneri pentru a intra în proiectele de finanțare dedicate inovării la nivel de Comisie Europeană și, totodată, facilităm și găsirea de parteneri pe piețe externe, prin misiuni economice în țările care sunt membre în această rețea, care cuprinde 700 de entități de pe tot globul, practic. Mai avem un proiect pe robotică, pe care l-am demarat la începutul anului, Digital Innovation Hub (DIH)², unde facem parte dintr-o rețea de 26 de DIH-uri din UE. Aici suntem implicați în mai multe acțiuni, printre care promovarea și popularizarea noțiunilor generale legate de robotică, prin organizarea unor Robo Days (Zile ale Roboticii – n.r.), după care avem proiecte de transfer de tehnologie în care identificăm companiile care au nevoie și își doresc digitalizare și companii care oferă soluțiile necesare. Al treilea este Cluj Future of Work, coordonat de Primăria Cluj-Napoca și unde clusterul nostru are rolul de a identifica partea de curiculă pentru trainingurile privind locurile de muncă ale viitorului. Totodată, contribuim la crearea acelor facilități de prototipare rapidă, ajutând IMM-urile, startupurile, să vină să își creeze prototipurile la Centrul Regional de Excelență în Industrii Creative. Începând din iunie, se lansează proiectul REFLOW, tot prin Orizont 2020, care este un proiect de economie circulară, de angajare a ecosistemului nostru în diverse proiecte-pilot privind reutilizarea deșeurilor. Nu în ultimul rând, mai este proiectul ROCK – este vorba de o finanțare, tot prin Orizont 2020, unde suntem parteneri cu Primăria Cluj-Napoca. Acest proiect se concentrează pe zona de patrimoniu cultural, mai concret, pe modul în care am putea utiliza noile tehnologii pentru a reda comunității anumite clădiri și alte spații istorice.

La o primă estimare, am utilizat până acum, prin cluster, cam un milion de euro. La această sumă se adaugă activitatea de intermediere pentru companiile membre, fiindcă există linii de finanțare dedicate firmelor din IT care vor să dezvolte soluții inovative. În acest caz, noi facilităm transferul de informații către membrii clusterului și promovăm rezultatele.

Când ați primit premiul de managerul de cluster european al anului, ați vorbit despre un „model de Cluj” cu privire la activitatea clusterelor. Ce înseamnă asta, mai exact?

La Cluj, pot să dau exemplu acest Consorțiu al Clusterelor din Transilvania de Nord, unde am dovedit că prin implicare, bună credință, activare a actorilor economici, a mediului universitar, a administrației publice locale se pot face proiecte de succes. Nu e ușor deloc, dar se pot face proiecte cu rezultate palpabile. Atât eu, cât și colegii mei de la clusterele de mobilier, de agricultură, de energie le-am putut arăta că pot să aibă rezultate directe prin sprijinirea acestor structuri și prin apartenența la ele. Modelul de Cluj la care mă refeream face referire la platforma deschisă de colaborare care există între clustere din domenii diferite de activitate, universitățile clujene – care și-au schimbat foarte mult abordarea în ultimii cinci-șapte ani față de mediul economic și față de clustere -, și zona de administrație publică. Adică, dacă ai răbdare să stai, să îi asculți, să îi înțelegi, își dai seama că toată lumea își dorește cam același lucru. Modelul de Cluj, se referă la deschidere și mediu colaborativ între clustere și restul actorilor implicați. Adică, nu e vorba despre cine dă ora exactă, cine e mai frumos sau mai important, ci despre când poți tu să conduci anumite inițiative și când poți doar să contribui ca parte din echipă.


Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Postaţi un comentariu