Sală plină până la refuz la evenimentul dedicat poveștii de iubire dintre Mircea Eliade și Maitreyi

Mai mult sau mai puțin cunoscători ai poveștii de iubire dintre scriitorul Mircea Eliade și poeta Maitreyi Devi, dar cu siguranță îndrăgostiți de lectură, peste 200 de persoane, în majoritate liceeni și-au dat sâmbătă întâlnire, de Ziua Sfântului Valentin, la Muzeul de Artă din Cluj.

Motivul a fost cel de-al doilea eveniment al acestui an organizat de Cluj Center for Indian Studies, de data aceasta pe tema poveștii de dragoste dintre Maitreyi și Eliade. În fața unei săli pline până la refuz au vorbit directorul Centrului Clujean pentru Studii Indiene, Mihaela Gligor, Mihaela Ursa, din partea Departamentului de Literatură Comparată a Facultății de Litere și Traian Penciuc, de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș. Din păcate, deși interesul pentru evenimentul organizat de Centrul Clujean pentru Studii Indiene a fost peste așteptări de mare, seara s-a încheiat fără o sesiune de întrebări și răspunsuri.

„Romanul scris de Mircea Eliade mi-a deschis orizontul și m-a făcut să visez cu ochii deschiși, apoi mi-a dat încăpățânarea să lupt pentru visele mele și să le transform în realitate. Eram în liceu când am citit pentru prima dată Maitreyi și a fost dragoste la prima lectură. Când am ajuns prima dată în India și am avut bucuria și onoarea să cunosc familia personajului care mi-a marcat adolescența, mi-am dat seama că povestea a fost reală și că poveștile au viața lor și că fiecare avem povestea noastră. Maitreyi este cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura română, așa îmi place mie să cred. Va fi nemuritoare pentru că a avut un sâmbure de adevăr și pentru că ea continuă aici, sau acolo în India. Evenimentul nostru celebrează povestea de dragoste spusă de Mircea Eliade și ne prezintă femeia puternică din spatele personajului”, a precizat directorul Centrului Clujean pentru Studii Indiene, Mihaela Gligor, în deschiderea evenimentului.

În continuare, Mihaela Ursa, din partea Departamentului de Literatură Comparată a Facultății de Litere, a captat audiența cu o prezentare în care a extins clișeul cel mai frecvent atașat temei iubirii în reprezentările noastre, acela că iubirea este oarbă, în direcția ideii de lectură ca act de iubire. „Asta înseamnă că nu doar iubirea poate fi oarbă, ci și lectura sau interpretarea noastră poate fi oarbă”, a spus Mihaela Ursa, punctând câteva lucruri care s-au încetățenit în interpretarea romanului și chestionând, mai departe, aceste lecturi. „O primă lectură, după cum precizează academicianul Eugen Simion, este că avem în Maitreyi un roman despre seducție. Această lupă a seducției este una dintre cele mai potrivite pentru a pune în lumină diferențele dintre felul în care iubirea este percepută de Orient și Occident”, a precizat Mihaela Ursa făcând referire la textul poetului latin Ovidiu care, în Arta amorului, descrie relația despre bărbați și femei ca pe un câmp de luptă. „În acest imperiu al seducției gândită ca o luptă, iubirea nu mai are nimic de-a face cu o cucerire amoroasă. Nu iubirea este la capătul seducției, ci puterea”, a explicat Mihaela Ursa cu precizarea că nu cheia seducției deschide romanul Maitreyi.

„Această carte aș spune că este deosebit de importantă în literatura română pentru că desface, pentru prima dată, o condiționare culturală. Mircea Eliade vine din interiorul unei culturi în care seducția înseamnă luptă pentru putere în amor, dar introduce și termeni ale artelor orientale ale amorului. Punctul comun al acestor arte orientale este faptul că iubirea fizică e văzută ca prilej pentru metafizică”, a subliniat invitata.

A doua „capcană” semnalată de Mihaela Ursa în critica literară cu privire la romanul Maitreyi este ideea că drama celor doi îndrăgostiți, Allan și Maitreyi, ține de conflictul dintre datorie și sentiment când, de fapt, ar fi vorba despre un conflict cultural. „Allan vine cu setările din lumea occidentală, fără să înțeleagă că Maitreyi îi răspunde cu această înțelegere a trupescului la care el nu are acces. Povestea lor de iubire este sortită eșecului tocmai din acest motiv. Ei nu pot traduce la timp acest cod, acest limbaj necunoscut. Avem nevoie astăzi de astfel de povești de transfer de conținuturi culturale, dintr-un cod în altul și ce pretext mai bun de traducere să găsim decât propria noastră aderență individuală la ficțiunea iubirii universale”, a îndemnat Mihaela Ursa, la sfârșitul prezentării sale.

Traian Penciuc, de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș a adus mai multe completări despre curtea maharajahului Manindra Chandra Nandi de Cassimbazaar, cel care i-a acordat lui Mircea Eliade bursa în India și a prezentat un interviu luat lui Somendra Chandra Nandy, nepotul Maharajahului de Cossimbazar. Interviul a fost urmat de un alt material video în care profesorul Pabitra Sarkar povestește amănunte despre întâlnirea din 1973, de la Chicago, unde Mircea Eliade a revăzut-o pe Maitreyi.

Evenimentul s-a încheiat cu o scurtă prezentare a locurilor prin care Mircea Eliade a trecut în India și care se regăsesc în povestea de dragoste redată de volumul Maitreyi.

„Elevii au venit de bunăvoie, nu am făcut un tabel nominal, ci au venit din suflet, să afle mai multe despre cel mai frumos roman de dragoste din literatura română. Urmează să predăm romanul la clasa a zecea și am avut plăcuta surpriză să vedem aici elevi de clasa a zecea, a unsprezecea și a doisprezecea. Este nevoie de astfel de întâlniri care să îi stimuleze pe elevi. Am pus deja la cale cu doamna Mihaela Ursa o întâlnire cu elevii și fie merg elevii la Facultatea de Litere, poate în cadrul Săptămânii Altfel, fie găsim altă cale, dar vom mai face asemenea întâlniri pentru ei”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Corina Lupuțan, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic Apáczai Csere János.