Muzeul Virtual și Muzeul Documentar al Holocaustului din nordul Transilvaniei, inaugurate la Cluj

Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ”Babeș-Bolyai” a marcat luni, 9 octombrie, comemorarea Zilei Holocaustului în România prin inaugurarea Muzeului Documentar și a Muzeului Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei. Acesta din urmă a fost inaugurat anterior și în luna ianuarie a acestui an. 

Prezent la inaugurarea celor două muzee, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop a precizat că istoria și cultura evreiască au locul loc inconfundabil în Transilvania iar înființarea unui Muzeu al Holocausutului este cu atât mai importantă. 

Realizarea proiectului muzeal s-a constituit într-un demers plasat în continuarea programului didactic „Predarea Holocaustului în școlile din România” de formare a profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar, derulat de Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască între anii 2000-2010. Muzeul Documentar cuprinde exponate și produse multimedia (audio-video) ilustrative pentru istoria Holocaustului din Nordul Transilvaniei și poate fi vizitat pe strada Croitorilor 13, iar Muzeul Virtual, primul de acest tip din lume, după informațiile inițiatorilor lui, poate fi accesat pe site-ul http://holocausttransilvania.ro/.

Muzeele au fost realizate de o echipă coordonată de Lect. Dr. Augusta Costiuc Radosav, formată din actuali doctoranzi, masteranzi și studenți, care au urmat programele de licență, de masterat și de doctorat în Studii Iudaice de la Universitatea ”Babeș-Bolyai”: Petru Cifu, bibliotecar la Biblioteca de Studii Iudaice, Greta Cristina, doctorandă, Józsa K Lídia, masterandă, Lucia Horea, masterandă, Flavia Craioveanu-Hațieganu, studentă.

Fondul documentar al muzeelor este constituit din documente originale și copii ale unor originale aparținând supraviețuitorilor care vorbesc despre deportarea în lagărele naziste și despre întoarcerea acasă, corespondență, fotografii personale ale supraviețuitorilor cu un puternic mesaj emoțional prin afișarea urmelor torturilor și experimentelor medicale de exterminare, obiecte personale, documente care ilustrează politica antisemită și legislația antisemită dintre anii 1940-1944, scrisori, ilustrații, desene, ziare ale prizonierilor din lagăre și ghetouri, certificate medicale care atestă experimentele medicale, certificate emise de autorități ca dovadă a deportării și a suferințelor, mărturii autobiografice originale, jurnale de lagăr.

Muzeul virtual este constituit atât din colecții de documente publicate, cât și din surse inedite, puse la dispoziție de urmașii unor supraviețuitori (cazul urmașilor lui Pal Lusztig din Cluj). O contribuție substanțială la conținutul muzeului a constituit-o arhiva audio pusă la dispoziție de Institutul de Istorie Orală din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, care conține interviuri cu supraviețuitorii deportărilor din Nordul Transilvaniei și, de asemenea, cele două volume rezultate în urma acestor cercetări de istorie orală. O importantă parte a materialului documentar inclus în muzeu provine din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga din Cluj-Napoca, precum și din documentele puse la dispoziția noastră de Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației și de Primăria orașului Vișeu de Sus. Muzeul include, sub formă de referințe (link-uri) externe, numeroase materiale în format digital din cadrul colecțiilor Yad Vashem – The World Holocaust Remembrance Center, United States Holocaust Memorial Museum, YIVO Institute for Jewish Research, precum și a altor site-uri și arhive digitale referitoare la evreii transilvăneni.

Aceste două muzee sunt un experiment muzeografic original întrucât asociază segmentului documentar și o secțiune multimedia care cuprinde interviuri video și audio cu supraviețuitori ai Holocaustului din nordul Transilvaniei. În ceea ce privește Muzeul Virtual, acesta ar fi, potrivit coordonatoarei lui, primul muzeu virtual din lume care are ca tematică Holocaustul și cuprinde mai multe secțiuni tematice: Evreii din Transilvania, Legislația Antisemită, Ghetouri și lagăre, Mărturii, Post-Holocaust.  Cele două muzee sunt complementare, exponatele din Muzeul Documentar fiind digitizate și expuse pe site-ului Muzeului Virtual.

„Ne-am documentat și am constat că Muzeul virtual ar fi primul de acest fel din lume. Cu siguranță este unic în România. Există muzee care au în titulatură termenul Holocaust dar sunt în fond niște expoziții virtuale, referitoare la un segment al perioadei Holocaustului. Muzeul nostru se plasează într-un demers de politici ale memoriei, de recuperare și readucere în atenția publică a tematicii acesteia. Din această perspectivă cele două muzee, atât Muzeul Documetar, cât și Muzeul Virtual reprezintă un demers esențial”, a spus Augusta Costiuc Radosav, coordonatoarea proiectului. Aceasta a mai precizat că în perioada următoare Muzeul Virtual va dispune și de o versiune în limba engleză.

Principalii donatori ai Muzeului Documentar au fost: Prof.Univ.dr. Vasile Bogdan, Arhitect Avraham Ohlbaum (supraviețuitor), Dr. Paul Farkas, Shoshana Roșcovici (supraviețuitoare), precum și familiile studenților Dragoș Bucur, Dana Popescu Fuchs, Flavia Hațiegan.

„Am fost invitat la o lansare a cărții lui Aly Steinmetz și acolo am spus că exact ce se regăsește în cartea lui, de fapt o dureroasă amintire, au trăit și părinții mei. Am avut o șansă extraordinară ca la vârsta de doi ani să fiu adoptat de familia Bogdan, o familie de evrei care pe parcursul tinereții mele mi-au relatat multe aspecte privind deportarea lor în 1944 spre Satu Mare și de acolo înspre Auschwitz și Dachau. Mama a avut o șansă enormă în 1945 când a fost injectată personal de medicul Josef Mengele. Deja se apropiau rușii de poarta lagărului și în acel moment doctorul și toți asistenții începeau să injecteze tot felul de substanțe otrăvitoare în evreii din lagăr. Norocul mamei mele a constat în faptul că a fost salvată de armata rusă exact la timp. Eu am păstrat toate documentele părinților mei pentru că este vorba până la urmă de istoria familiei mele. Am donat Muzeului Documentar certificatul eliberat de către Armata americană tatălui meu când a plecat din Dachau, am expus pozele cu mâna mamei mele și câteva documente care atestă că părinții s-au reîntors din lagăr. După război mulți evrei și-au schimbat numele, printre care și părinții mei care au devenit Elisabeta și Alexandru Bogdan”, a declarat prof.univ.dr. Vasile Bogdan, principal donator al Muzeului Holocaustului din Nordul Transilvaniei.

[stextbox id=’custom’]Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască Dr. Moshe Carmilly a fost înfiinţat în anul 1991, ca parte a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi funcţionează în cadrul Departamentului de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei.[/stextbox]