Expoziţie de privilegii ale oraşului, vechi de secole, prezentată la Turnul Croitorilor

Câteva dintre cele mai importante drepturi şi privilegii obţinute de-a lungul timpului de oraşul Cluj-Napoca au fost prezentate luni într-o expoziţie organizată la Turnul Croitorilor, în cadrul Zilelor Clujului.

“Aceste documente au stat la baza dezvoltării urbei în care ne aflăm, de-a lungul secolelor. Acordarea de privilegii din partea regilor Ungariei şi a principilor Transilvaniei a însemnat un pas înainte pentru oraş. Clujul a fost oraşul din Transilvania cu cele mai multe privilegii, ceea ce a asigurat o dezvoltare medievală, premodernă şi modernă deosebită. Un privilegiu îţi oferea dreptul să deţii de fapt un monopol asupra unei probleme. Avem în expoziţie câteva privilegii comerciale, precum dreptul ca oraşul să exporte vite”, a declarat Livia Ardelean, dr. cercetător la Arhivele Naţionale Române Cluj. Aceasta a precizat că la Arhivele Naţionale Române Cluj există în prezent peste 600 de privilegii.

“Le avem expuse în copii, iar dacă ne uităm cu atenţie, aproape toate sunt privilegii pe pergament. Sunt şi privilegii pe piele, cu sigilii atârnate şi privilegii pe hârtie, cu sigilii timbrate, unele semnate”, a spus Livia Ardelean.

Astfel, drepturile i-au asigurat şi i-au marcat oraşului evoluţia de-a lungul secolelor, indiferent dacă este vorba de dreptul de a se înconjura cu ziduri (1405), de scutirea de la participarea la oastea regelui(1407), întăriri de drepturi în Regatul Ungariei (1478), înţelegerea dintre cetățenii saşi şi unguri privind administrarea oraşului, aşa numita „Unio”(1458), ocrotirea negustorilor din Cluj (1388), cumpărări şi vânzări de vite în secolul XVII, dreptul de a face comerţ (1404), ţinerea târgurilor săptămânale şi anuale, introducerea vămii (1558), introducerea sigiliului oraşului (1377), dăruirea de târguri şi moşii oraşului, de corturi de ţigani, înființarea Colegiului iezuit din Cluj.

“Foarte important este un privilegiu prin care locuitorilor le era garantat modul în care îşi puteau cumpăra şi vinde proprietăţile în oraş. Nu vindeau oricui, nu vindeau în dezordine. O casă modestă din oraş în Evul Mediu valora cât o mare moşie nobilară la ţară. Acest document de la 1561 este un regulament al oraşului, oficial, prin care Regele Ungariei a permis locuitorilor să îşi vândă proprietăţile doar după ce anunţau că au de vândut acele proprietăţi, trei duminici consecutive în biserică. Astfel aveau prioritate locuitorii din oraş”, a explicat arhivistul Livia Ardelean. Arhivele Naţionale Române Cluj deţin şi privilegii care datează din secolul al XIII-lea.

În expoziţie există şi un privilegiu emis de Mihai Viteazul, la 1600, semnat de acesta în alfabet chirilic.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 26 mai-30 mai, zilnic, între orele 10.00-18.00. Intrarea este liberă. Miniexpoziţia este realizată de către Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, în colaborare cu Primăria municipiului Cluj-Napoca.