SONDAJ IRES: Românii după 5 luni de COVID – 19

La 5 luni de pandemiei, doar 16% dintre români cunosc pe cineva bolnav de COVID – 19, arată un sondaj IRES. Procentul este mic, dar semnificativ mai mare decât în urmă cu 2 luni când doar 1% dintre participanții la un sondaj similar declarau același lucru. Tinerii, persoanele educate, cele care locuiesc în Transilvania și Banat, dar și votanții Alianței USR-PLUS la alegerile locale sunt categoriile care au cunoscut, în proporții mai ridicate decât altele, persoane bolnave de COVID – 19, pe când vârstnicii, cei cu educație scăzută și votanții PSD se află printre cei care spun în proporție mai ridicată că nu cunosc pe nimeni care să fi contractat boala.

De asemenea,  jumătate dintre români (51%) știu că în localitatea lor există sau au existat cazuri de COVID – 19. Mai informați în acest sens sunt tinerii, respondenții cu educație ridicată, cei care locuiesc în mediul urban și în sudul țării, dar și votanții Alianței USR-PLUS.

Potrivit sondajului, 1 român din 20 declară că s-a testat din proprie inițiativă pentru COVID – 19, 6% spun că s-a testat la solicitarea autorităților, iar 7% la solicitarea angajatorului.

S-au testat din proprie inițiativă în proporții mai ridicate persoanele cu educație ridicată și cele care votează la alegerile parlamentare cu PNL și Alianța USR-PLUS. La solicitarea angajatorului s-au testat mai ales tinerii și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în Moldova, dar și respondenții care votează PNL. La solicitarea autorităților spun că s-au testat, în proporții mai ridicate decât alte categorii, tinerii și votanții PNL.

Potrivit sondajului, trei sferturi dintre români spun că sunt foarte și destul de îngrijorați cu privire la situația generată de pandemia de COVID – 19 în România. Tot trei sferturi dintre români sunt îngrijorați cu privire la posibila infectare cu noul coronavirus a unui membru al familiei, în timp ce un sfert sunt puțin sau deloc îngrijorați şi aproape 7 din 10 români sunt îngrijorați de posibilitatea de a se infecta ei, personal, cu coronavirus.

În acelaşi timp, gradul de conformism declarat al românilor este unul ridicat. Așa cum a reieșit și în studii anterioare ale IRES, românii susțin în proporții foarte ridicate că respectă regula privind purtarea măștilor în spații publice, 94% dintre participanții la acest sondaj susțin că au făcut acest lucru în ultimele două săptămâni, anterioare realizării cercetării.

Doar 6% spun că au participat, în ultimele două săptămâni la o adunare publică de orice fel / eveniment în aer liber, 15% spun că au participat la o petrecere în familie sau cu prietenii și sub 20% spun că au mers în acest interval la biserică. 85% spun că au mers la cumpărături.13% dintre participanții la studiu declară că merg zilnic la cumpărături, o treime merg de câteva ori pe săptămână, iar un procent similar o dată pe săptămână.

Aproape un sfert (24%) dintre participanții la sondaj declară că și-au anulat vacanța din această vară din cauza pandemiei sau au amânat-o pentru perioada când situația epidemiologică se va îmbunătăți, însă Aproape 1 din 10 români (9%) a fost deja în vacanță, iar 13% urmează să plece în perioada următoare.. Sunt mai precauți respondenții maturi și vârstnici, cei educați, cei care locuiesc în Transilvania și Banat, dar și votanții PNL. Au fost sau vor merge în vacanță în această vară în proporții mai ridicate decât alte categorii bărbații, tinerii și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație ridicată, cei care locuiesc în sudul țării, dar și cei care votează cu Alianța USR-PLUS și cu PNL, la alegerile locale.

 În ceea ce privesc opiniile legate de modul în care a acţionat Guvernul pe durata pandemiei, aproape jumătate dintre români (48%) sunt mulțumiți de măsurile luate de către Guvernul României pentru protejarea populației în pandemie, în timp de 1 din 5 români sunt foarte nemulțumiți cu privire la acest aspect. Puțin peste un sfert (28%) dintre participanții la studiu susțin că sunt foarte și destul de mulțumiți de politica economică a Guvernului de la debutul pandemiei, în timp ce 6 din 10 români spun că sunt nemulțumiți. Favorabili Guvernului în proporție mai mare sunt în general tinerii, persoanele educate, cele care locuiesc în mediul urban, în Transilvania și Banat, alături de votanții PNL și de cei ai Alianței USR-PLUS.

Aproape jumătate dintre români susțin că se informează zilnic cu privire la evoluția epidemiei de COVID – 19 în România, iar televiziunea este canalul principal de informare cu privire la acest subiect pentru cei mai mulți dintre români. 15% dintre români nu urmăresc deloc statisticile legate de cazurile de COVID – 19 din România. Principalele surse de informare privind cifrele furnizate de Guvern legate de evoluția COVID – 19 în România sunt, după televiziune, radio-ul (21%) și canalele online ale autorităților (site-uri, social media) (21%), rețelele de socializare (17%), mediul online altul decât cel oficial (presă, bloguri, experți etc.) (9%), presa scrisă tipărită (5%).

Televiziunea este mijlocul principal de informare pentru femei, pentru respondenții cu vârste de peste 50 de ani, pentru cei cu educație scăzută, pentru persoanele din Moldova și pentru votanții PSD, PNL și cei ai Pro România. Radio este preferat de intervievații care susțin că vor vota cu Alianța USR-PLUS, pentru cei cu educație medie, pentru bărbați și pentru vârstnici. Canalele online ale surselor oficiale de informare sunt urmărite cu precădere de către tineri și de respondenții de cel mult 50 de ani, de persoanele educate și de cele care votează cu Alianța USR-PLUS și PNL. Alte canale online decât cele oficiale (presă online, bloguri, site-uri ale experților) sunt preferate în special de către tineri, de către persoanele educate și de către votanții USR-PLUS. Presa tipărită este sursă principală de informare doar pentru vârstnici.

 Sondajul a fost realizat, telefonic, în perioada 24 + 15 iulie 2020, pe un eşantion de 898 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare a fost de ± 3,3%.

Sondajul integral poate fi consultat pe site-ul IRES.