Cum se vede pandemia de coronavirus prin ochii copiilor

De unde se informează copiii în timp de pandemie, cum văd ei această situație și cum se raportează ei la restricțiile legate de posibilitatea socializării cu colegii și prietenii și mutarea activității școlare în mediul online. Toate aceste provocări au încercat să găsească un răspuns prin intermediul unui studiu elaborat de către echipa proiectului Consent: Cosmopolitan Turn and Democratic Sentiments, un proiect finanțat prin EEA Grants și implementat de către o echipă de cercetare multidisciplinară din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Realizat în perioada 26 aprilie -14 mai 2020, în timpul stării de urgență în România, studiul a cuprins 4225 de respondenți, iar eșantionarea folosită a fost de conveniență, snowball și utilizând cote (de gen, județe și mediu de proveniență). La studiu au participat copii și tineri cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani, vârsta medie a respondenților fiind 16,1 ani.

Copiii au fost întrebați de unde au auzit prima dată despre pandemie, coronavirus sau boala produsă de infectarea cu noul coronavirus. Cea mai mare parte a copiilor au indicat televizorul (42,6%), respectiv internetul (36,1%) ca fiind sursele din care au aflat prima dată despre aceste subiecte. În ceea ce privește sursele predilecte utilizate pentru informarea despre evoluția pandemiei, televizorul și internetul domină din nou clasamentul rezultat în urma răspunsurilor obținute. Doat 1,9% dintre copiii chestionați s-au declarat neinteresați de subiect pandemiei.

Ponderea extrem de mică a celor neinteresați de chestiune este explicabilă și prin creșterea timpului dedicat informării personale. Potrivit studiului, perioada de la debutul pandemiei a însemnat, pentru cei mai mulți dintre ei, utilizarea mai frecventă a internetului (67%), mai multă odihnă (46,6%) și activități casnice mai dese (39,5%). De asemenea, pentru aproximativ 30% dintre copii, această perioadă a însemnat discuții mai dese cu familia și efectuarea mai frecventă de activități sportive.

Dată fiind limitarea posibilităților de socializare, copiii au fost întrebați despre felul în care au gestionat peparcursul acestor săptămâni comunicarea cu prietenii lor. Cei mai mulți dintre ei au indicat platformele Instagram (63,8%), WhatsApp (58,3%), Facebook (51,2%) și Sun (48,9%) ca fiind modalitățile prin care mențin legătura cu prietenii lor. Autorii studiului mai precizează că cei mai mulți dintre copii (76,9%) au spus că ce le-a lipsit cel mai mult în această perioadă a fost să își vadă prietenii.

Ce le place copiilor cel mai mult în această perioadă

Răspunsurile oferite a această întrebare de cei chestionați indică activități agreate de copii. Ei au răspuns că au avut mai mult timp personal și pentru cei apropiați, mai puțină presiune, ca urmare a sistării școlii față în față și, corelativ, mai multă flexibilitate în alocarea timpului pentru școală, inclusiv pentru modul de realizare a temelor pentru școală. Copiii au apreciat pozitiv faptul că au petrecut mai mult timp petrecut, faptul că nu trebuie să meargă la școală și că au posibilitatea de a dormi mai mult. Această situație le-a oferit mai mult timp pentru hobby-uri și activități pe care în mod obișnuit nu au suficient timp, precum și mai multă libertate în gestionarea timpului.

… și ce nu le place

La întrebările legate de ce le displace cel mai mult la această perioadă, un loc important în răspunsurile lor îl ocupă plictiseala și timpul prea lung petrecut acasă. De asemenea, ei au acuzat faptul că „nu se țin ore online, modalitatea de comunicare cu profesorii implicând cu precădere fotografierea și trimiterea temelor prin platforme care nu au o componentă de interacțiune”. În plus, ei au acuzat imposibilitatea de a-și întâlni prietenii, colegii, profesorii, izolarea și starea de tristețe generată de aceasta și – poate părea surprinzător – „încărcarea prea mare cu teme”. În rest, copiii care au participat la studiu au mărturisit „teama provocată de pandemie (mai ales teama că cineva apropiat s-ar putea îmbolnăvi)” și sistarea activităților sportive.

Pandemia și emoțiile

Atudiul apreciază că, fie că este vorba despre efectele separării temporare de prieteni și colegi, sau despre anxietatea produsă de situația epidemiologică, impactul emoțional al acestei perioade nu este de neglijat. Figura alăturată arată distribuția răspunsurilor la întrebarea care le solicita copiilor să își evalueze starea emoțională pe scală de la 1 la 10, unde 1 semnifică „foarte trist”, iar 10 înseamnă „foarte fericit”. Deși cea mai mare parte a respondenților se plasează în zona de mijloc a scalei, se poate observa că procentul celor care se declară foarte triști este dublul valorii care indică proporția de copii care s-au simțit foarte fericiți.

Întrebați despre situația familiei lor din punct de vedere al statutului ocupațional al membrilor acesteia, cu accent asupra a două aspecte – munca în străinătate și șomajul tehnic – răspunsurile elevilor indică următoarele situații:
– Cel puțin un membru din familia mea este in șomaj tehnic: 65,5%;
– Cel puțin un membru din familia mea muncește în afara țării: 39,3%.

Poate că una dintre cele mai importante concluzii desprinse de studiul Consent este cea potrivit căreia, pentru mulți dintre copii, perioada pandemiei a însemnat construirea unei relații mai bune cu familia.

Concluziile studiului pot fi găsite la adresa https://consent-project.org/application/files/9516/0094/1587/childrenpandemic_sept2020.pdf

Distribuie:

Postaţi un comentariu