Cum au ținut sub control virusul țările din centrul și estul Europei: Măști de protecție și acțiune rapidă

În ultimele două luni, în vestul și sudul Europei, coronavirusul a avut un efect mai mult decât devastator, pacienții infectați murind cu miile în fiecare zi, iar medicii fiind puși în situația de a face alegeri inumane în legătură cu viețile pe care trebuie să le salveze. În tot acest timp, sistemele de sănătate se încovoiau sub numărul de cazuri.

În Europa Centrală și de Est (CEE), în schimb, pandemia a fost ținută sub control într-o asemenea măsură încât primele semne ale unei lumi post-coronavirus sunt vizibile. Se redeschid magazine, hoteluri, școli și chiar centre comerciale. Diviziunea transcontinentală este izbitoare, potrivit unei analize făcute joi de Financial Times. Până în prezent, Spania a înregistrat 517 decese la un milion de locuitori, Italia 453, Franța 353 și Marea Britanie 325. În schimb, Slovacia a înregistrat 4, Polonia 16, Cehia 21 și Austria 65. Doar marți, Spania, Italia și Marea Britanie au avut mai multe decese decât au înregistrat Republica Cehă, Ungaria sau Slovacia pe durata întregii crize.

„Ne descurcăm foarte bine”, a declarat Igor Matovic, premierul slovac, într-o conferință de presă, miercuri, pe tema luptei cu pandemia pe care o duce țara sa. „Poate chiar mai bine decât ne așteptam”, a spus el, conform Financial Times.

Numărul de morți relaționat cu COVID-19 raportat la un milion de locuitori/Sursa: Eurostat-John Hopkins

O parte din motivul succesului relativ al țărilor CEE este norocul. Italia și Marea Britanie au avut primele infecții în ianuarie. În schimb, Republica Cehă, Polonia și Slovacia nu și-au înregistrat primele cazuri decât în prima săptămână a lunii martie, ceea ce le-a oferit timp prețios suplimentar pentru a înțelege riscurile mortale. Un alt factor, cel puțin în Austria, ar fi putut fi legat de primul infectat. „Spre deosebire de Italia, coronavirusul a infectat persoanele sănătoase. A început să se răspândească în Austria în rândul unei categorii demografice mai tinere – printre schiori și oameni de afaceri internaționali”, a declarat Thomas Czypionka, din partea Institutului de Studii Superioare din Viena.

„Structura familiei aici în Austria este [de asemenea] foarte diferită de cea din Italia sau China. Aici doar 5% dintre cei peste 30 de ani trăiesc cu părinții lor, astfel încât răspândirea grupurilor de risc a fost în continuare limitată”.

Nu doar că au avut noroc în modul în care au început focarele, dar țările din Europa Centrală au profitat la maxim de acest aspect reacționând extrem de rapid odată ce virusul a trecut granițele, potrivit cercetătoarei în domeniul sănătății publice, Olga Loblova, de la Universitatea Cambridge.

„Virusul a venit în Europa Centrală mai târziu și țările din regiune au folosit și de această dată avantajul mai bine”, a spus ea. „Nu a existat niciun excepționalism nechibzuit pe care l-am văzut în Marea Britanie. Nimeni din CEE nu s-a uitat la Italia spunând: asta nu ni se va întâmpla niciodată”.

Slovacia, Polonia și Republica Cehă au fost printre primele țări din UE care și-au închis frontierele și, împreună cu Austria, au introdus rapid și alte restricții de anvergură în viața de zi cu zi, de la închiderea tuturor magazinelor, cele care nu sunt esențiale, la limitarea strictă a adunărilor publice. Rapiditatea cu care au fost introduse aceste restricții la evenimentele de masă a fost unul dintre cele mai importante motive pentru succesul relativ al CEE, a declarat Martin McKee, profesor de Sănătate Publică Europeană la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

La jumătatea lunii martie, Marea Britanie a permis unui număr de 70.000 de oameni să se înghesuie în cele cinci zile ale festivalului de echitație din Cheltenham, în timp ce pe 7 martie, un oraș francez era ocupat să bată recordul pentru cea mai mare adunare de oameni îmbrăcați în ștrumfi. În schimb, Austria a redus numărul de persoane care se pot aduna public la 100 pe 10 martie, iar Cehia a anunțat o limită de 30, două zile mai târziu, la doar o săptămână după primul caz. Apoi în scurt timp a limitat numărul la două persoane. Polonia și Slovacia au luat măsuri la fel de agresive.

„Țările CEE au reacționat înainte de începerea epidemiei. . . Republica Cehă și Slovacia s-au mișcat foarte repede”, a spus Martin McKee. „Nu au avut festivalul de la Cheltenham. Aceste mari adunări par să fi condus decisiv la răspândirea virusului”.

Este posibil ca și măștile să fi jucat un rol important. Slovacia, Republica Cehă și Austria au cerut rapid cetățenilor să poarte măști în spațiul public, chiar dacă organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu au îndemnat imediat la luarea unor astfel de măsuri.

La mijlocul lunii martie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovic, și ministrul său pentru sănătate, Marek Krajci, au apărut la televizor și au fost rugați de prezentatoarea Zlatica Puskarova să își pună măști pentru a da un exemplu.

„Nu ne-am imaginat atunci. Ne-am gândit că ne va fi jenă, dar ne-a convins și ne-am obișnuit cu măștile chiar și în timpul emisunii ”, a spus Igor Matovic la o conferință de presă susținută miercuri, 29 aprilie. „Și acum toată Slovacia s-a obișnuit să poarte măști”. Roman Prymula, epidemiologul care supraveghează răspunsul pandemic al Republicii Cehe, a declarat că obligația de a purta măști în aer liber a jucat un rol și în țara sa, unde au fost introduse la două săptămâni de la prima infecție. „Aceasta se dovedește a fi acum una dintre cele mai importante măsuri”, a spus el.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că coronavirusul poate izbucni atât de repede încât succesul pe care țările CEE în prima fază l-au avut nu garantează că vor avea la fel de mult succes în procesul, probabil și mai complex, de a judeca cum și când să se redeschidă mediul business.

Primul ministru polonez, Mateusz Morawiecki, a recunoscut asta miercuri, în timp ce a anunțat cea mai recentă fază a ieșirii din starea de urgență a țării sale „Nu putem fi siguri că am controlat complet coronavirusul”, a spus el.

„Poate vom accelera relaxarea restricțiilor, dar, din păcate, poate fi necesar și să facem un pas înapoi. Recunoaștem cu smerenie că coronavirusul este un fenomen foarte periculos”.

Distribuie:

Postaţi un comentariu