Consiliul Judeţean împarte bani şi titluri onorifice

Cu o încălzire prealabilă care a constat în nişte schimburi verbale mai virulente între Alexandru Coroian (PDL) şi Dan Canta (PSD), cu participarea lui Horea Uioreanu (PNL), Consiliul Judeţean Cluj a purces, în şedinţa sa de ieri, la împărţeli.

Au fost împărţite titluri de cetăţeni de onoare ai judeţului, mandate de reprezentare, dar mai ales bani. Da, Clujul are, de ieri, buget pe anul în curs, la fel cum are şi Consiliul Judeţean, şi instituţiile subordonate. Iar banii sunt mai mulţi decât în anul care a trecut.

Preşedintele Horea Uioreanu a prezentat, sintetic, cam încotro vor merge banii: ”Principalele investiţii vizează în primul rând continuarea lucrărilor la pista aeroportului, continuarea lucrărilor la sistemul de management al deşeurilor, dar principala linie va fi de acum încolo, pe următorii doi ani, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene. Asta în mare, pentru că sunt multe proiecte acolo. Vreau să ne concentrăm în următorii doi ani pe ceea ce nu s-a făcut de multă, multă vreme –o reabilitare şi o modernizare a drumurilor judeţene. Valoarea totală a bugetului este 809 milioane de lei, în creştere cu 18%, iar bugetul propriu este în creştere cu 12%”.

 

Bani mai puţini pentru Salvamont

 

Potrivit referatului de aprobare a bugetului pe anul în curs, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale din judeţul Cluj sunt în valoare totală de aproape 453 de milioane de lei, din care 75, 6 milioane sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului (9.796 mii lei, pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 7.076 mii lei, pentru susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap; 13.006 mii lei, pentru acordarea de produse lactate şi de panificaţie şi miere de albine; 36.181 mii lei, pentru învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţional), 327, 8 milioane sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, 11, 9 milioane sunt pentru drumurile judeţene şi comunale, iar 37, 5 milioane sunt pentru echilibrarea bugetelor locale.

Deşi, aşa cum a spus Horea Uioreanu, bugetul pe anul în curs este mai mare decât cel al anului trecut, există şi domenii sau instituţii care acum primesc mai puţin bani decât au primit în 2013. Una dintre aceste instituţii este Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo, care pentru acest an are alocaţi 915.000 de lei, în timp ce anul trecut a avut ceva peste un milion de lei. Purtătorul de cuvânt al CJ Cluj, Cornelia Trif, explică însă că anul trecut bugetul Salvamont a fost mai mare deoarece au fost făcute o serie de investiţii, printre care amenajarea unui refugiu şi achiziţionarea unei maşini. Ea a spus că, dacă va fi cazul, Salvamont Cluj va putea să mai primească bani la rectificarea bugetară.

 

Credit pentru aeroport

 

Tot de bani e vorba şi în cazul Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, care va accesa un credit intern de 50 de milioane de lei pentru lucrările la noua pistă. Creditul va fi garantat de CJ Cluj, va fi luat pe 20 de ani şi va fi folosit pentru achitarea lucrărilor executate la pista de 2.200 de m, etapa I a pistei de 3.500 m. Investiţia în pista de 2.200 de m, prima etapă a pistei de 3.500 de m, a demarat în anul 2011 şi s-a finalizat în 2013, cu scadenţe de plată în 31 decembrie 2014 şi 31 martie 2015. Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a explicat că valoarea lucrărilor contractate până în prezent se ridică la 183, 5 milioane de lei, fără TVA, din care s-au achitat 101, 1 milioane de lei. Pentru anul 2014 din bugetul judeţului este prevăzută suma de 30 de milioane de lei, iar restul de 50 de milioane de lei va fi acoperit din creditul pe care aeroportul îl va contracta.

 

Muzeu al aviaţiei

 

Legat tot de aeroportul clujean, în incinta acestuia ar urma să fie amenajat un muzeu. CJ Cluj şi Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii, Filiala Cluj, au început demersurile pentru înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui muzeu al aeronauticii din Transilvania, dar pentru ridicarea unui monument denumit ”Escadrila din ceruri”, dedicat celor căzuţi la datorie. ”Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 407 din18 decembrie 2013 s-a aprobat iniţierea demersurilor în vederea înfiinţării Muzeului Aeronautic al Transilvaniei şi a ridicării monumentului “Escadrila din ceruri”, în perimetrul Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj. Demersul s-a realizat ca urmare a propunerii Asociaţiei Române pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj adresată Consiliului Judeţean Cluj şi Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj-Napoca în scopul realizării celor două proiecte. Tradiţia aeronauticii în Transilvania, locul de naştere al aeronauticii româneşti justifică demersul, având în vedere personalităţile care s-au născut şi au trăit aici”, se arată în referatul care însoţeşte proiectul de hotărâre al CJ Cluj. Conform referatului, semnat de vicepreşedintele CJ Cluj Ioan Oleleu, ”s-au făcut deja demersuri la Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Aeroclubul României pentru transmiterea unor bunuri mobile, aeronave, paraşute, documente, în proprietatea Judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj”.

 

Moţi de onoare

 

Apropo de avioane, CJ Cluj a decis, tot în şedinţa sa de ieri, ca moţii Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea şi Gheorghe Trif să primească titlul Cetăţean de Onoare al judeţului Cluj – “Clujean de onoare”, drept recompensă pentru intervenţia lor în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie. Cei teri vor primi titlul în zilele următoare, într-un cadru festiv. ”Clujul reprezintă unul dintre judeţele care găzduiesc oameni de valoare, personalităţi care au excelat şi au îmbogăţit viaţa culturală, artistică, ştiinţifică şi sportivă prin performanţele lor. Există însă şi o categorie de oameni de excepţie care, prin înaltul nivel de conştiinţă civică şi prin calităţile cu adevărat remarcabile dovedite în situaţii de criză au adus beneficii majore judeţului Cluj şi întregii Românii. Prin actele lor de bravură, recunoscute atât pe plan naţional cât şi internaţional, aceştia au reuşit să cinstească cu adevărat statutul de moţ, de român şi de OM. Printre aceste personalităţi se numără şi cei trei săteni din comuna Horea, judeţul Alba: Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea şi Gheorghe Trif, cei care au devenit adevărate repere morale pentru întreaga Românie”, se arată în referatul care însoţeşte hotărârea CJ Cluj.

În documentul respectiv se mai spune că cei trei au reuşit ”să valorifice la maxim puţinele informaţii şi indicii de care dispuneau”, ajungând primii la locul accidentului aviatic.

”Sătenii din comuna Horea au reuşit o performanţă cu adevărat excepţională, reuşind să ajungă la locul accidentului în doar 90 de minute, după ce au parcurs pe jos aproximativ trei kilometri în condiţii extrem de vitrege, noaptea, prin pădurea deasă, înfruntând ceaţa densă, ploaia rece ca gheaţa şi zăpada care în multe locuri ajungea până la brâu. Odată ajunşi la locul accidentului, cei trei salvatori le-au oferit propriile haine victimelor care se aflau la un pas de şoc hipotermic, după care i-au transportat cu tărgi improvizate, până la drumul unde se aflau maşinile de teren ale localnicilor şi ale SMURD-ului. Solidarita­tea, omenia şi spiritul de sacrificiu al celor trei săteni din Munţii Apuseni i-au determinat să-şi îndeplinească cu succes nobila misiune de a-şi servi semenii atunci când aceştia au avut nevoie disperată de ajutor. Contribuţia fundamentală şi decisivă pe care aceştia şi-au adus-o la salvarea a cinci vieţi constituie un exemplu de virtute şi devotament pentru întreaga umanitate. De aceea, se cuvine recunoaşterea şi cinstirea meritelor celor trei săteni, precum şi întreaga admiraţie  pentru virtuţile de cel mai înalt rang pe care le poartă în suflet: bravură, nobleţe, înţelepciune şi patriotism”, se menţionează în referatul semnat de preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu.

 

Ion Mureşan, poetul

 

Şi pentru că tot am ajuns la cetăţeni de onoare, rămânem tot aici, fiindcă şi poetul Ioan Mureşan a primit titlul Cetăţean de Onoare al judeţului Cluj – “Clujean de onoare”, printr-o hotărâre a CJ Cluj.

”Una dintre personalităţile de marcă ale urbei noastre este domnul Ion Mureşan, considerat unul din cei mai buni poeţi pe care România îi are la ora actuală şi care şi-a dovedit excelenţa de-a lungul timpului”, se arată în referatul care însoţeşte hotărârea CJ.

Ion Mureşan s-a născut în Vultureni pe 9 ianuarie 1955.

”A făcut parte din gruparea revistei Echinox. După absolvire devine membru al cenaclului Saeculum din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista Tribuna din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii(1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului Les Belles Étrangčres. De-a lungul timpului, a publicat volume de poezii si eseuri. Printre volumele de poezii putem cu usurinţă să regăsim volumele “Cartea de iarnă” publicata in 1981 la Bucureşti în cadrul editurii Cartea Româneasca, “Poemul care nu poate fi înţeles” publicat la editura Arhipelag din Târgu Mureş în anul 1993, volumul “Paharul/Glass/Au fond de verre” publicat în anul 2007 la Baia Mare de Fundaţia Culturală Archeus & Scriptorum precum şi volumul “Cartea Alcool” apărută la Bistriţa la editura Charmides în anul 2010. Poetul Ion Mureşan ne-a reprezentat cu cinste şi în afara graniţelor României. Astfel, volumul de poezii “Le movement sans couer de l’image” a apărut la Berlin în anul 2001. (…) A publicat şi la Viena în anul 2008 volumul de poezii “Zugang verboten / Acces interzis”. (…) Numele lui apare într-o serie de antologii (…) Uniunea Scriitorilor din Romania i-a acordat doua distincţii importante de-a lungul anilor, Premiul de debut în anul 1981 şi premiul pentru poezie în anul 1993”, se mai arată în referat.

De asemenea, Ion Mureşan este laureatul ediţiei a XXIII-a a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia pe anul 2013. Premiul este acordat anual de municipiul Botoşani, iar câştigătorul este desemnat de un juriu condus de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu. Pentru marele premiu, acordat la mijlocul lunii în curs, au mai fost nominalizaţi scriitorii Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Constantin Abăluţă, Ovidiu Geraru şi Vasile Vlad.