Boc cred că va câștiga procesul cu evacuații de pe strada Coastei

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, este încrezător că municipalitatea va câştiga procesul intentat de cei 200 de romi cărora Tribunalul Cluj le-a dat câştig de cauză într-un dosar ce vizează mutarea lor abuzivă într-un loc aflat la marginea gropii de gunoi a oraşului.

Relocarea celor 200 de persoane, în mare majoritate romi, la care se adaugă şi câţiva zeci de copii, a fost făcută în decembrie 2010 când primar al municipiului era Sorin Apostu.

„Eu consider că Primăria va câştiga acest proces pentru că am procedat conform legii. Acolo nu erau autorizaţii emise pentru persoane care de fapt ocupau abuziv, a fost o relocare în condiţiile legii şi cred că vom câştiga. Nu a fost vorba despre desfiinţarea abuzivă a unor locaţii cu autorizaţie. Dimpotrivă, s-a pus o locaţie alternativă la dispoziţie şi s-a respectat legea”, a declarat miercuri Emil Boc într-o conferinţă de presă.

Viceprimarul Ana Horvath a spus că se fac eforturi la nivelul municipalităţii pentru ajutarea celor 200 de romi să îşi întocmească dosare prin care să aibă acces la o locuinţă socială.

O decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj îi obligă pe primarul municipiului Cluj-Napoca şi municipiul Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro pentru faptul că i-au relocat în urmă cu trei ani din locuinţele în care trăiau.

Decizia tribunalului obligă pârâţii ca, pe lângă plata celor 2.000 de euro de persoană, ceea ce ar însemna un total de 400.000 de euro, să pună la dispoziţia reclamanţilor locuinţe care să respecte condiţiile minimale stipulate în Legea 114/1996.

Decizia Tribunalului Cluj nu este definitivă şi poate fi atacată în decurs de câteva zile cu recurs.

În decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele în care stăteau pe strada Coastei din cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca, la începutul anilor 2000, pe strada menţionată, 18 familii locuiau în patru imobile, cu chirie. Însă raporturile contractuale cu municipalitatea au încetat în anul 2004. În jurul celor patru imobile au fost încropite spaţii în care au ajuns să locuiască câteva sute de romi. Amenajările improvizate nu dispuneau de apă curent, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare şi nici de alimentare cu gaze.

Soluţia luată la acel moment de municipalitate a fost ca cei 300 de romi să fie mutaţi în zona Pata Rât, care se află la marginea oraşului, lângă groapa de gunoi. Aici trăiesc în mai multe colonii câteva mii de persoane sărace. Cei 300 de oameni au fost mutaţi de primărie în 40 de locuinţe. Oamenii au protestat, însă, pe de o parte pentru că au fost mutaţi în miezul iernii, într-o perioadă cu temperaturi foarte joase, dar şi pentru că locuinţele erau după părerea lor improprii, nu aveau căldură, aveau o baie la mai multe persoane, iar într-o singură locuinţă trebuiau să trăiască mai multe familii.

Ulterior, spaţiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat către Mitropolia Clujului, Albei şi Maramureşului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic.