Ziua Pământului – de ce şi cum sărbătorim

Pământul ne este casă din prima zi în care venim pe lume; ne adăposteşte şi ne hrăneşte de mii de ani, i-a ajutat pe strămoşii noştri şi pe strămoşii strămoşilor să supravieţuiască. Poate că este o stea oarecare între alte câteva miliarde, însă Pământul rămâne casa noastră şi a celor ce ne vor urma. Măcar o dată pe an, merită sărbătorit – şi cum altfel îl putem sărbători mai bine, decât respectându-l?

Venerat ca un zeu

În vremuri străvechi, Pământul era considerat o zeitate, în cele mai multe culturi. Aztecii aveau o zeiţă a pământului, ca şi hinduşii; dacii aveau un zeu, la fel ca şi egiptenii sau mesopotamienii. În mitologia romană exista Tellus sau Terra Mater, o zeiţă care personifica Pământul – numele Terra Mater şi Tellus Mater înseamnă ambele Mama Pământ în latină. Romanii se închinau la Tellus ca să îi ferească de cutremure; însă, împreună cu zeiţa recoltelor, Ceres, Tellus asigura şi productivitatea pământurilor agricole, era asociată şi cu maternitatea, căsătoria, proteja femeile însărcinate şi animalele gestante.

La fel de importantă era pentru greci Gaia sau Geea, personificarea Pământului în mitologia lor. Geea era considerată drept element primordial, din care se trăgeau toţi ceilalţi zei. Geea s-a născut după Chaos (Haosul), şi i-a zămislit pe Uranus (Cerul), Ourea (Munţii) şi pe Pontus (Marea).

Inclusiv în vocabularul de astăzi avem urmele acestor zeităţi. Cuvintele care se referă la Pământ, în limba română, sunt formate fie de la rădăcina ”Terra”, fie de la ”Tellus” – ”terestru”, respectiv ”teluric”, ar fi două exemple. Pe de altă parte, termenii ştiinţifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeiţei Gaia sau Geea.

Denumirea de ”Pământ”, din limba română, este singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cereşti cunoscute la acea dată (de exemplu Marte, Venus, Neptun etc.). În română, cuvântul „pământ” provine din latinescul ”pavimentum”, care înseamnă „pământ bătătorit şi nivelat”, „pardoseală cu lespezi sau mozaic”, „pavaj”, „podea”, „drum pietruit”, „loc neted”, „bătătură”.

Începutul mişcării ecologice

De la venerarea Pământului ca o zeitate, de la recunoaşterea sa ca leagăn şi izvor al vieţii, s-a ajuns ca, în secolul trecut, poluarea cu gaze şi fum să fie privită ca un semn al prosperităţii. Numărul oamenilor a tot crescut, la fel ca şi numărul fabricilor, al oraşelor, al maşinilor… Grija pentru mediul înconjurător a scăzut, iar efectele negative au început să apară.

În anul 1970, un senator american pe nume Gaylord Nelson a propus stabilirea acestei Zi a Pământului, pe data de 22 aprilie, pentru a trage un semnal de alarmă atât printre colegii săi, politicieni, cât şi printre oamenii de rând. Senatorul fusese inspirat de mişcarea anti-război a studenţilor şi era convins că, dacă reuşeşte să obţină aceeaşi energie şi pentru apărarea mediului înconjurător, va capta atenţia publicului larg şi va obţine sprijinul necesar în demersul său.

“Calea” fusese deja pavată de scriitoarea şi jurnalista Rachel Carson, care lansase în 1962 bestsellerul “Silent Spring” (“Primăvară tăcută”), care trata tocmai această temă, a otrăvirii mediului înconjurător de către oameni. Acea carte începuse să pună unele semne de întrebare şi să arate legăturile între poluare şi sănătatea populaţiei.

Senatorul Nelson văzuse şi ravagiile cauzate de scurgerea masivă de petrol ce avusese loc în Santa Barbara, California, în 1969. Astfel, şi-a anunţat intenţia de a lansa o mişcare de protecţie a mediului şi a “recrutat” un student de la Harvard, pe nume Denis Hayes, pentru a coordona acţiunea la nivel naţional. Şi-a convins şi câţiva colegi să se alăture, apoi a stabilit data de 22 aprilie, care era, în mod convenabil, între vacanţa de primăvară şi sesiunea de examene a studenţilor.

Prima Zi a Pământului

Denis Hayes a creat o reţea de 85 de persoane care să organizeze acţiunile pe tot cuprinsul ţării. Ziua Pământului a fost celebrată în 1970 de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri. Aceştia au ieşit în parcuri, au participat la conferinţe pe teme de mediu, au ieşit în stradă, pentru a demonstra în favoarea protejării mediului şi împotriva deteriorării acestuia. Mii de colegii şi universităţi au organizat acţiuni ce s-au înscris în această nouă mişcare. S-au alăturat şi grupurile de activişti care protestaseră şi înainte contra poluării, împotriva fabricilor şi împotriva scurgerilor de petrol în ape, împotriva folosirii de pesticide şi a agresării naturii şi a vieţii sălbatice. Toţi aveau acum o voce comună, un ideal comun.

Acea mişcare din 1970 adusese laolaltă adversari politici, republicani şi democraţi, oameni din toate categoriile sociale, săraci şi bogaţi, fermieri şi oameni de afaceri – toţi au înţeles că, în lipsa unui mediu curat, nu mai avem nimic. Până la sfârşitul anului, americanii aveau şi o Agenţie de Protecţie a Mediului şi legi speciale, care protejau natura.

După două decenii, în anul 1990, un grup de activişti l-au abordat din nou pe Denis Hayes, rugându-l să mai organizeze un eveniment asemănător celui din 1970. De data aceasta, totul s-a întâmplat la nivel mondial: peste 200 milioane de oameni, din 141 de ţări, au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, hotărâţi să se unească în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. Evenimentele din acel an au dat un imbold puternic activităţilor de reciclare şi au pavat calea pentru summitul dedicat mediului înconjurător al Naţiunilor Unite, din 1992.

Ziua Pământului la nivel mondial

Acelaşi Denis Hayes a organizat Ziua Pământului şi în anul 2000, reuşind să adune 5.000 de grupuri de activişti, din 184 de ţări, care au dus mesajul campaniei la sute de milioane de  oameni. Hayes şi-a dorit să recreeze entuziasmul din prima Zi a Pământului, din 1970, şi să îl multiplice la nivel internaţional, ca în 1990. Fiind anul 2000, a avut şi sprijinul internetului, iar campania a prins aripi.

Una dintre cele mai ample mobilizări de Ziua Pământului a avut loc în 2007, adunând circa un miliard de oameni.

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde. Se recunoştea astfel rolul important pe care îl avea deja această zi în popularizarea problemelor de mediu, în educarea oamenilor. De altfel, a fost înfiinţată şi o organizaţie – Earth Day Organization, care are în prezent filiale în peste 170 de ţări.
Ziua Pământului este acum cea mai mare “sărbătoare” nereligioasă din lume, una la care participă peste un miliard de oameni, în fiecare an. Este o zi care îndeamnă oamenii la acţiune şi îi provoacă să îşi schimbe comportamentul, dar să schimbe şi legile, în favoarea naturii şi a mediului înconjurător.

Cum putem marca această zi?

Probabil că un eveniment mai popular, mai mediatizat, este Ora Pământului, atunci când oamenii de pretutindeni sunt chemaţi să nu folosească energia electrică timp de 60 de minute. Însă şi Ziua Pământului are acelaşi scop: să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării şi să educe cu privire la acţiunile pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde pentru a ajuta la conservarea naturii. 

Cum putem marca, dacă nu chiar sărbători, această zi? O idee ar fi ca, măcar pe 22 aprilie, să alegem să ne deplasăm cu bicicleta, în locul maşinii, sau chiar să facem o plimbare pe jos spre şcoală sau muncă. Am putea începe, chiar din această zi, să selectăm deşeurile casnice, adică să punem hârtia, plasticul şi sticla separat, în containerele special amenajate. Putem viziona documentare despre evoluţia Pământului, despre minunăţiile sale, despre cum îl putem proteja.

Ziua Pământului  este sărbătorită în toate colţurile lumii şi, evident, pe Internet. De exemplu, Google va apela, cel mai probabil, la celebrele sale ”doodle”, modificări ale logo-ului obişnuit pentru a marca diferite evenimente speciale sau pentru a omagia personalităţi ale culturii universale. Anul trecut, de Ziua Pământului, Google a publicat o serie de cinci imagini din mediile naturale ale Planetei Albastre:  tundra, pădurea, savana, deşertul şi reciful de corali, cu cinci animale, pentru fiecare climat în parte. De asemenea, a oferit o hartă cu evenimentele organizate cu ocazia acestei zile.

Adoptă o bucăţică de Pământ!

Anul acesta, cu doar câteva zile înainte de 22 aprilie, NASA a lansat un site pe care oamenii pot „adopta” părţi ale planetei. Agenţia spaţială a împărţit Terra în 64.000 de zone care pot fi adoptate, iar utilizatorii trebuie doar să îşi introducă numele pe site, apoi le este alocată una la întâmplare. NASA le oferă celor care participă la acest proiect informaţii (calitatea aerului, vegetaşie, faună) despre „zona lor” pe site-ul Earth Observing System Data and Information System.

Tot pentru a marca Ziua Pământului, NASA va face pe 26 aprilie, în parteneriat cu Amazon, primul livestream video la calitate 4K din spaţiu, în care va arăta cât de frumoasă este planeta noastră, dar şi problemele pe care le are.

Iată cum poţi adopta o bucată din planetă de Ziua Pământului: te înregistrezi la adresa, iar, pentru a afla mai multe informaţii despre zona adoptată, poţi găsi aici. 

 [stextbox id=”custom”]

Cum putem sărbători Ziua Pământului

De Ziua Pământului ar trebui să învăţăm să fim mai responsabili faţă de planeta pe care locuim, să încercăm să facem câteva gesturi minore, care, în timp, pot genera schimbări semnificative.

Iată câteva exemple:

– Renunţarea la maşina personală. Dacă încercăm mijloacele de transport în comun sau bicicleta, s-ar putea să câştigăm timp şi, cu siguranţă, vom polua mai puţin.

– Reciclare. Recipientele de metal, sticlă şi plastic pot fi duse în pubelele special amenajate prin oraşe. Dacă nu ai aşa ceva în apropiere, cere primăriei, interesează-te şi vei afla că poţi scăpa fără cost de deşeurile electronice, fără să le arunci la gunoi.

– Respect pentru natură, conştientizarea că nu este proprietatea noastră privată. Dacă ai ieşit la grătar sau cu cortul, ai grijă să respecţi mediul înconjurător şi să îl afectezi cât mai puţin. Dacă nu este coş de gunoi în pădure, putem lua gunoaiele cu noi, nu le lăsăm acolo.

– Plantează un copac de Ziua Pământului. Există mai multe variante, ne putem implica într-o campanie de plantare de copaci, ca voluntari, sau putem planta ceva în faţa blocului ori în balcon, dacă nu avem o grădină.

– Pentru cei mai extrovertiţi, mai verbali, există posibilitatea de a se implica în dezbaterile publice din oraşul în care trăiesc. Vocea străzii a devenit mai puternică şi la noi, cu toţii putem protesta, putem încerca să ne opunem construirii pe spaţiile verzi, tăierii pădurilor.

– Stoparea risipei de mâncare. Unele familii aruncă o parte semnificativă din mâncarea cumpărată, iar altele familii nu au ce pune pe masă. Cumpăraţi mai puţin, doar atât cât aveţi nevoie!

– Economisirea energiei electrice. Aparatele pot fi oprite, atunci când nu le folosim. Becurile pot fi stinse când dormim sau când nu suntem acasă.

– Economisirea apei. Duşurile pot fi mai scurte, iar apa poate fi oprită când spălăm vasele sau ne spălăm pe dinţi.

– Economisirea energiei termice – se poate face prin izolarea casei, oprirea caloriferelor sau reducerea temperaturii, mai ales când nu suntem acasă.

[/stextbox]