Strigăt de ajutor al industriei HoReCa Cluj. Care sunt noile vechi cerințe, în contextul în care Clujul e primul pe țară la noi cazuri de coronavirus

Organizația Patronală HORECA Cluj a organizat luni o conferință de presă în care a transmis autorităților dorința ca sectorului să-i fie respectat dreptul de a munci și de a avea un reprezentant concret la nivel decizional, atunci când deciziile afectează activitatea domeniului HoReCa. În prezent, dorințele organizației nu au fost înaintate autorităților, o petiție nu a fost redactată, iar site-ul organizației este în construcție. Organizația Patronală HORECA Cluj îl are ca președinte pe omul de afaceri Ștefan Gadola.

Strigătul de ajutor vine în contextul în care județul Cluj a raportat, în ultimele 24 de ore, mai multe cazuri de COVID-19, 514, decât Bucureștiul, 500, care conduce de regulă în topul zonelor cu cele mai multe noi îmbolnăviri. Urmează, la mare distanță, județele Constanța, Ilfov și Prahova, cu peste 100 de infectări noi, restul județelor raportând sub 100 de cazuri în ultimele 24 de ore.

Potrivit prefectului Tasnadi Szilard, la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, există deja posibilitatea de a participa și persoane externe cu statut de invitat sau consultatnt, iar ca urmare a unor demersuri anterioare, există deja trei persoane nominalizate de către domeniul HoReCa, persoane care vor putea participa la consultări în momentul în care ședințele se vor relua cu prezență fizică.

Organizația nou înființată are peste zece membri fondatori care și-au unit forțele pentru a se face auziți. Printre ei se numără Baracca, Chios Social Lounge, Electric Castle, Euphoria, Napoca Hotel, Nuka, Muura, Marty Restaurant, Meridian Hotel, Salad Box, Toulouse, Untold, Via Restaurant.

Devine imposibil să ținem industria în viață

Dan Isai, CEO-ul lanțului de restaurante Salad Box, a amintit că în 2019, erau în jur de 40.000 de companii care operau în industria Horeca, cu circa 190.000 de angajați și alți 210.000 angajați ai business-urilor conexe. O cifră de afaceri a celor 40.000 de companii a fost de circa 5 miliarde de euro, însă în 2020 această cifră a scăzut cu 70%. Numărul de angajați s-a redus mai mult de jumătate.

„Și nu s-a oprit în 2020, nici când a venit vaccinul, nici când s-au terminat alegerile. Măsurile compensatorii nu le cerem pentru noi, le cerem pentru angajați, pentru furnizori și pentru o industrie în care statul nu investește deloc pe partea educativă. Profesiile dispar și totul cade în sarcina angajatorului. Împreună putem merge mai departe pentru a prinde vremuri mai bune. Guvernul a venit în urmă cu opt luni de zile cu un set de granturi însă nici acestea nu se plătesc integral. Pentru guvernanți un an poate nu e mult, dar pentru noi devine imposibil să ținem industria în viață.

Eu sunt mai pragmatic și întotdeauna mi-am pus bugete deoparte, să am echivalentul la cheltuielile fixe pe două luni, mi-am împărțit business-ul în mai multe orașe și țări pentru a nu avea expunere într-un singur loc, dar nu e suficient. Toate aceste calcule nu au cum să dea zero. Vrem înțelegere. Pe de altă parte, granturile compensatorii pentru restricțiile care au fost aplicate pentru noi ar trebui să fie obligatorii. Mai mult decât atât, vrem să lucrăm și de ce nu, să fim disociați de acel indice de trei la mie, care nu se știe cum a fost stabilit. Îi mulțumim domnului Arafat pentru grija și suportul medical și pentru că își face cumpărăturile acasă prin delivery, dar să mai meargă și în piață să vadă ce se întâmplă cu românii, cu superamarketurile aglomerate. Solicităm să fim lăsați să lucrăm, iar guvernul să vină cu măsurile compensatorii azi, nu mâine. Ne dorim asumare și predictibilitate”, a transmis Dan Isai.

„Cum eu nu dau sfaturi medicilor în spitale, nici ei nu ar trebui să dea sfaturi în bucătărie. Ar trebui o muncă în echipă și fiecare să vină cu expertiză în domeniul său. Iar noi să fim acolo unde se iau deciziile care ne privesc domeniul de activitate. Dacă măsurile aduc rezultate suntem de acord cu ele, dar până acum vedem că nu au adus”, a mai spus Dan Isai.

Prefectul județului Cluj a precizat că pentru a se aplica o nouă schemă, va trebui ca Executivul să opereze modificările în reglementarea generală și să se ofere o schemă pentru fiecare scenariu în parte, urmând ca Guvernul să analizeze scenariile propuse.

„Se poate depune o solicitare în acest sens, iar eu îi asigur că acele solicitări vor ajunge la Guvern”, a precizat prefectul Tasnadi Szilard, într-o comunicare post-conferință de presă.

Roxana Ghiran Marc, a vorbit în numele hotelierilor din cadrul Horeca Cluj, spunând că în județul Cluj, în 2020, a scăzut cu 62% numărul de sosiri față de anul 2019. Numărul de înnoptări a scăzut cu 65%, față de 2019, iar indicele de utilizare netă a capacității de cazare a scăzut cu 20 de procente, la 15,38%.

„Sunt cifre triste și reprezintă stadiul turismului la nivelul anului 2004, deși suntem în 2021. Clujul nu este o destinație de vacanță, ci una de business, de evenimente multiculturale, un integrator de festivaluri și destinația preferată pentru competiții sportive. Este timpul să analizăm impactul măsurilor luate în această pandemie și să conștientizăm necesitatea elaborării unui set de măsuri care să nu îngrădească sectorul Horeca. Vă rugăm să conștientizați că vaccinarea personalului din Horeca ar trebui să fie făcută cu prioritate pentru a crea un cadru sigur. Vă asigurăm că suntem conștienți de pericolul pandemiei, dar trebuie să adoptăm împreună un set de măsuri care să fie benefic pentru toată lumea. Altfel, suntem în pragul falimentului”, a spus Roxana Ghiran Marc.

Marcelus Suciu, este CEO-ul grupului Marty din Cluj-Napoca, a amintit despre poveștile personale și dramele pe care le traversează această industrie cu peste 25.000 de clujeni implicați activ.

Strigăt de disperare

„Dacă nu se vor lua măsuri concrete imediat, riscăm să vedem oameni care ajung la medic, la psihiatru, la avocați, oameni a căror sănătate emoțională, familială, spirituală este puternic afectată. De multe ori cred că suntem puși în fața unei dileme false. Ni se spune, cu falsitate, că avem de ales între a ține Horeca funcțională și a limita răspândirea virusului. Eu cred că putem face ambele lucruri, chiar cu condiția funcționării la 30% din capacitate. Nu există niciun studiu care să arate că o Horeca responsabilă este un factor de propagare a virusului. Apelul către autorități este a veni cu măsuri pragmatice până nu e prea târziu. Avem nevoie de un reprezentant al nostru în comitetele decizionale. Nu vrem să devenim o povară în spatele guvernului”, a spus Marcelus Suciu.

Marcelus Suciu a prezentat concret cerințele organizației, respectiv decuplarea de la rata de incidență de trei la mie, schimbarea orarului de închidere la ora 18:00 și revenirea la un program normal de funcționare, prezența unui reprezentant al Organizației în comitetul județean decizional, reducerea impozitului cu până la 50% pentru clădiri.

În ceea ce privește vaccinarea, reprezentanții Organizației Patronale Horeca Cluj, aflați la conferința de presă, îl consideră un subiect extrem de delicat și au preferat să nu își exprime opinia, spunând că nu îl transformă în principiu de urmat.