Start-up Nation, adevăr sau provocare?

de Sandu Mureșan / in February 21, 2019, 03:02 la 3:16 pm /

Prin definiția dată de Wikipedia, un startup reprezintă ”o afacere sub forma unei companii, a unui parteneriat sau o organizație temporară care are scopul de a căuta un model de afaceri repetabil și scalabil”, adică unul care să permită extinderea sa.

Pentru a demara o afacere nouă, trebuie să ai o viziune. Aceasta presupune să anticipezi cum va arata aceasta peste câțiva ani, să știi deja care este locul ei pe o anumită piață, profilul clienților clienților și care dintre necesitățile de consum sunt satisfăcute, după cum trebuie să ai o idee despre avantajul concurențial care să susțină succesul afacerii pe care vrei să o demarezi.

După viziune, un factor determinant îl reprezintă acțiunea. Aceasta înseamnă dezvoltarea unui plan care trebuie să conțină obligatoriu etapele de dezvoltare ale afacerii: înființarea firmei, amenajarea locației, angajare de personalul, modalitățile de promovare a ei, și, desigur, realizarea si livrarea produselor sau a serviciilor, și evaluarea raportului dintre resursele alocate și rezultatele obținute.

Pentru a porni cu dreptul, e nevoie, de asemenea, de încredere în șansa de reușită, sursa de energie pentru depășirea dificultăților care vor apărea inerent de-a lungul timpului.

Avantaje, riscuri și obiective

De regulă, startup-urile se caracterizează prin flexibilitate în relațiile cu partenerii comerciali, decizii manageriale rapide, un număr redus de angajați și gestionarea eficientă a relațiilor interumane.

Pentru a maximiza succesul noii afacerii trebuie căutate, identificate și promovate acele lucruri care diferențiază produsul de ceea ce există pe piață. Avantajele sunt de la sine înțelese și fidelizează relația cu viitorii parteneri comerciali prin: adaptarea produselor și serviciilor la cerințele clienților, timp de de livrare scurtat, raport preț – calitate bun, asistență online etc.

Ca la orice început, afacerea ta este expusă unor riscuri ce țin de dinamica mediului de afaceri și creșterea concurentei, de un acces limitat la surse de finanțare, de lipsa informațiilor ce privesc reglementări europene pentru diverse domenii de activitate. Astfel, devine esențial accesul la informații relevante pentru noul domeniu de activitate. Pe baza acestuia, vor fi analizate oportunitățile și riscurile ce pot apărea din mediul extern al firmei (economic, legislativ, social) și vor fi stabilite obiectivele și strategiile de dezvoltare a afacerii. Specific, măsurabil, posibil de realizat, relevant și determinat în timp, toate acestea reprezintă atributele ”smart” ale unui management performant al afacerii.

În ce privește strategia pe termen lung, aceasta trebuie să aibă în vedere câteva elemente extrem de importante pentru dezvoltarea afacerii: dimensiunea cifrei de afaceri și a profitului net, volumul de investiții materiale în resurse umane și în promovarea acesteia, precum și necesarul și structura de finanțare.

Dacă vorbim de o strategie pe termen mediu și scurt, ea derivă din obiectivele strategice și vizează detalierea obiectivelor comerciale, și aici ne referim la oferta de produse și servicii, piața țintă, clienții vizați, promovarea afacerii, forța de vânzare, canalele de distribuție, dar și la obiectivele de investiții, cum ar fi amenajarea locației, achiziționarea de echipamente sau programe informatice.

Strategia e simplă și ușor de pus pe hârtie: evidențierea etapelor de acțiune, a termenelor intermediare și finale, resursele și responsabilitățile alocate și rezultatele ce trebuie obținute. Putem ști dacă am pornit la drum cu o strategie potrivită prin analize periodice raportate unor indicatori relevanți, cum ar fi: evoluția și structura cifrei de afaceri, numărul clienților și valoarea medie a tranzacțiilor sau, desigur, la nivelul profitului și productivitatea muncii.

Strategiile de afaceri în start-up-uri sunt, de regulă, rezultatul experienței personale și abilităților manageriale ale întreprinzătorului. Există situații în care activitatea unor firme este demarată fără obiective și strategii clare, intreprinzătorii bazându-se doar pe fler și pe oportunitățile existente pe piață. Acest lucru nu nai garantează la un moment dat succesul afacerii și, o dată dezvoltată, afacerea are nevoie de un management performant, bazat pe strategii pentru dezvoltarea firmei, piețe și produse noi, parteneriate etc, de strategii pentru finanțare și pentru perfecționarea angajaților.

Strategia în cazul start-up-urilor este cu atât mai dificilă cu cât vorbim despre așa numita “bază zero”, întreprinzătorii având de cele mai multe ori doar oportunitatea de a se orienta după modelul altor firme existente pe piață la care trebuie să adauge obligatoriu un plus de originalitate pentru a se diferenția de concurență.

Start-up, națiune!

Statul român a demarat încă din 2017 programul ”Start-Up Nation”, prin care și-a propus stimulearea economiei locale, crearea unor noi companii și creșterea implicită a numărului de locuri de muncă.

Este vorba deci despre un program de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație , în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii aprobată prin Legea nr. 112/2017, prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Obiectivul principal al Programului îl constituie stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piață muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative. Programul se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Programul a fost inițiat de către Florin Jianu, fost ministru al Antreprenoriatului, care l-a introdus în programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu la începutul anului 2017.

200.000 de lei de la stat pentru o afacere nouă

200.000 de lei, adică aproximativ 44.000 de euro, este suma maximă primită în cadrul programului. Aceasta reprezintă o contribuție de maximum 100% din valoarea proiectului.Atenție însă, chiar dacă întreprinzătorul poate să vină cu o contribuție proprie de 0% în ceea ce privește cheltuielile eligibile, este posibil să existe cheltuieli neeligibile necesare, cheltuieli neprevăzute și diferențe de cheltuieli la decontare, care dacă nu pot fi acoperite de întreprinzător din alte surse pot duce la blocarea întregului proiect. De asemenea, având în vedere că va exista un număr maxim de 3 cereri de tragere pe an, e posibil ca întreprinzătorul să trebuiască să suporte câteva cheltuieli operaționale chiar și până la 4 luni, pentru a fi ulterior decontate.

Primul criteriu de evaluare este domeniul de activitate al firmei. Sunt avantajate firmele care au activități de producție (inclusiv producție IT) care primesc din start 40 de puncte. Urmează, în ordinea punctajului primit pentru domeniul de activitate, industriile creative (35 de puncte), serviciile (30 de puncte) și comerțul (25 de puncte).

Al doilea criteriu îl reprezintă numărul de salariați pe care startup-ul se obligă să îi mențină după terminarea perioadei de implementare. Astfel, dacă firma care primește ajutor de minimis se obligă să mențină un singur loc de muncă cel puțin 24 de luni, proiectul este eligibil, dar nu primește nici un punct. Dacă firma se obligă să mențină cel puțin două locuri de muncă timp de 24 de luni, proiectul primește 20 de puncte.

Al treilea criteriu de evaluare este dat de condiția persoanelor care vor fi angajate. Dacă firma se obligă prin proiect să angajeze cel puțin o persoană defavorizată sau șomer sau absolvent după anul 2012, proiectul primește 20 de puncte. Dacă ambii salariați sunt persoane defavorizate, șomeri sau absolvenți, proiectul primește 25 de puncte.

Al patrulea criteriu este dat de modul în care firma va cheltui suma din finanțare. Astfel, proiectul primește 10 puncte dacă cel puțin 50% din ajutorul de minimis este destinat cumpărării de echipamente tehnologice și software-uri.

Conform ultimului criteriu de evaluare, proiectul primește cinci puncte dacă aplicantul se obligă să cumpere echipamente tehnologice sau software de ultimă generație (cu caracter inovativ). Se va face dovada caracterului inovativ de la furnizorii de bunuri achiziționate prin intermediul unui document care să ateste faptul că tehnologia de fabricare a acestora nu este mai veche de trei ani.

Proiectele din regiunile dezvoltate, șanse mici de finanțare

Pentru programul Start-up 2019, statul a prevăzut un criteriu nou, care practic exclude de la aprobare și, implicit finanțare, proiectele din județele dezvoltate, care vor fi depunctate în detrimentul proiectelor din județele mai puțin dezvoltate.

Criteriul cel nou se referă la densitatea IMM-urilor din fiecare județ. Astfel, proiectele primesc un număr de 20 de puncte dacă în județul respectiv numărul IMM-urilor calculat la 100 de locuitori este mai mic de patru, fiind încurajată astfel apariția unor firme noi. Spre comparație, proiectele din județele în care acest număr este mai mare de patru primesc doar cinci puncte.

Cele mai dezavantajate vor fi astfel firmele din județele dezvoltate, București, Ilfov sau Cluj de exemplu, și , și avantajate firme din județe precum Teleorman, Mehedinți, Giurgiu sau Tulcea, acolo unde unde apetitul antreprenoriat este oricum mai puțin prezent.

O altă nemulțumire a antreprenorilor este legată de faptul că atât afacerile din sfera IT-ului, cât și cele din domeniul industriilor creative vor fi depunctate, urmând să fie încurajate în premieră activitățile de servicii.

Recent s-au încheiat înscrierile la programul Start-Up Nation 2019 înregistrându-se nu mai puțin de 33.500 dosare,aproape dublu față de prima ediție a programului. Orașele Ploiești, Iași, Timișoara și Cluj au cea mai mare pondere a proiectelor depuse în această ediție. 1 din 5 dosare a fost depus la Cluj, e vorba în total de aproape 6.500 de dosare, cel mai mare număr de dosare din țară, aceasta deși Clujul și Bucureștiul au fost depunctate în această etapă. La ediția din acest an cei care au depus dosare din București, Cluj sau Ilfov, au fost depunctați din start cu 15 puncte.

„Vor fi alese 13.000 de proiecte. Primii 10.000 vor fi finanțați. dar din experiența anului trecut, când nu toate cele 10.000 s-au concretizat, am decis că vom veni cu alții din cei 3.000 rezervă”, a declarat ministrul pentru Comerț, Antreprenoriat și Mediul de afaceri, Radu Oprea.

Pentru ce NU primești bani de la stat?

În ediția a doua a programului Start-Up Nation, statul pune explicit interdicție finanțării afacerilor cu generarea de criptomonede, cum sunt Bitcoin și altelele.

De asemenea, NU se vor finanța cheltuielile aferente activităților de: