Roșia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Foto: Radu Salcudean

Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată astăzi, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce are loc online în perioada 16-31 iulie 2021.

Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.

În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol.

Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat pe Facebook:

“În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”.

De asemenea, istoricul a subliniat că”

”înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial.

Includerea minelor de aur în Patrimoniul Mondial de UNESCO este o decizie care ar putea ”îngropa” proiectul controversat de exploatare în zonă.

În acest sens, locuitorii sunt divizaţi: o parte apără această comoară, în timp ce alţii cred că doar extracţia ar salva zona.

Sămânţa discordiei a fost plantată în anii 1990, atunci când compania canadiană Gabriel Resources s-a instalat în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de argint, distrugând patru munţi masivi, inclusiv cu majoritatea rămăşiţelor romane.

Prin intemediul filialei sale Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), din care statul român deţine 20%, această societate prevedea folosirea a 12.000 de tone de cianuri pe an, un risc suplimentar pentru mediul înconjurător, potrivit experţilor.

Denunţând o ”expropriere”, Gabriel Resources a sesizat în 2015 instanţa internaţională a Băncii Mondiale (Cirdi) de la Washington şi a reclamat 4,4 miliarde de dolari compensaţie României, pe baza unei estimări datând din 2011, în contextul în care cota sa a era de 7,4 dolari canadieni, faţă de 0,3 astăzi.

Cumpărate cu sume importante care i-au făcut pe proprietari să părăsească comuna, casele cu porţi din lemn sculptate riscă să se prăbuşească în aşteptarea renovării.

Înainte de preluarea puterii în România de comunişti în 1946, străzile din Roşia Montană găzduiau un cazinou şi birouri de bancă unde căutătorii de aur încă îşi vindeau pepitele.

Ziua Roşiei Montane este „o aniversare neoficială a primei atestări documentare – la data de 6 februarie 131 – a aşezării romane care se afla în spaţiul ocupat acum de satul Roşia Montană”.

Astăzi, munca de cercetare științifică, documentare și conservare de aproape două decenii a specialiștilor și comunității patrimoniale din România și din lume este răsplătită prin recunoașterea de către UNESCO a valorii universale excepționale a sitului de la Roșia Montană. Protejat integral ca monument istoric de legislația din România, Peisajul cultural minier Roșia Montană intră astăzi în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internațională se poate transforma în cooperare și asistență tehnică pentru conservarea și restaurare.

Comunitatea din Roșia Montană – greu încercată în aceste zile de inundațiile catastrofale din zonă – și comunitățile patrimoniale din întreaga țară sunt beneficiari ai acestui nou statut și, în același timp, parteneri al Statului în programul de măsuri necesar a fi definit și implementat pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului și dezvoltarea durabilă a zonei.

Galerie romană Masivul Carnic/Foto: Ivan Rous

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este instituția responsabilă cu elaborarea dosarelor pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial. Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.

Distribuie:

Postaţi un comentariu