Protest pașnic al angajaților din HoReCa la Cluj: “Un an de restricții, zero despăgubiri”

„Huuuraaayyy! Începând de mâine, 9 februarie, deschidem restaurantul și în interior! Vă așteptăm cu drag!” sau „Ne anunțăm și noi revenirea, bucuroși și dornici să vă revedem!”, astfel sunau mesajele restaurantelor din Cluj-Napoca în urmă cu doar o săptămână când se anunțase relaxarea restricțiilor cauzate de pandemia de coronavirus.

Câteva zile mai târziu, aceleași restaurante aveau să își închidă din nou activitatea în interior.

„Sigur cunoașteți vorba aceea cum că orice minune ține trei zile. Cam așa a fost și cu deschiderea restaurantelor în Cluj-Napoca. De azi, vă așteptăm, din nou, doar la livrare și ridicare”, transmitea echipa Pizza Acrobatica pe pagina oficială de Facebook.

În cursul zilei de astăzi, 16 februarie, mai multe restaurante și cafenele din Cluj (Marty, Olivo, Spartan) s-au alăturat protestului pașnic de susținere a Industriei Ospitalității și au întrerupt complet activitatea între orele 12:00-12:30 pentru a protesta în fața propriilor locații. „Este un moment critic pentru industria ospitalității și este timpul pentru un semnal de alarmă”, au transmis participanții la protest.

Protestul a fost inițiat la nivel național de HORA, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, cu mesajul HORECA –CAPĂT DE DRUM!.

În cursul dimineții, Marcelus Suciu, CEO & Fondator Marty Group, a transmis prin intermediul unui comunicat de presă punctul său de vedere cu referire la situația dificilă în care se află industria HORECA.

„În contextul în care asistăm consternați la a șasea închidere/redeschidere a industriei HoReCa, în ultimul an, aș vrea să exprim un punct de vedere care vizează problemele actuale, un punct de vedere nici pe departe exhaustiv sau “vizat de un expert”. Pot vorbi în numele meu și al unor branduri pe care, împreună cu echipa mea, le-am creat în HoReCa, unde operăm de peste 20 de ani. Totodată, cred că acest punct de vedere și ideile de mai jos sunt împărtășite de majoritatea colegilor de breaslă.

Pornim de la premisa, cu care cred că suntem cu toții de acord, și anume că viața umană este sacră și că nu există niciun alt deziderat (material, profesional, etc.) mai important decât protejarea vieții și a sănătății individuale. Mergând mai departe, nimeni din industria ospitalității responsabile nu își dorește inversarea acestor valori. Însă, există două aspecte care nu pot fi ignorate: esența ospitalității, care reprezintă cele mai puternice nevoi umane (nevoia de apartenență și integrare socială, nevoia de apropiere și interacțiune umană, nevoia de a avea un statut și de a conta în societate) și importanța industriei HoReCa în economia țării. Aceasta reprezenta, înaintea pandemiei, un important contribuabil la bugetul de stat, o industrie cu aproape 400.000 de mii de locuri de muncă, împărțită în peste 120.000 de firme, fiind totodată prima fațetă de pe cartea de vizită a țării noastre.

Avem nevoie de sprijinul administrației locale și centrale în susținerea investițiilor noastre și, mai ales, de măsuri pragmatice cu impact imediat. Diferența între a avea restaurantele deschise, chiar cu limitarea de 30% din capacitate, cu respectarea strictă a tuturor normelor sanitare impuse, desigur, și închiderea restaurantelor – face diferența între supraviețuirea sau colapsul afacerilor din HoReCa.

În consecință, pornind de la propunerile HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România), susținem următoarele acțiuni concrete pentru a putea supraviețui în condiții de impredictibilitate pandemică:
1. Industria ospitalității să fie decuplată de la rata de incidență de 3% la mia de locuitori. Menționăm faptul că, până la această dată nu există studii desfășurate în România care să ateste că restaurantele, care respectă în totalitate toate normele sanitare, sunt factori de risc în răspândirea virusului SARS-COV 2.

2. Dacă guvernul va decide menținerea închiderii restaurantelor, cerem ca, în prealabil, să pregătească fonduri sau programe cu aplicabilitate imediată pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, în vederea achitării plății chiriilor, utilităților, materiilor prime, etc. Industria HoReCa are nevoie urgentă de fonduri de sustenabilitate economică plătite în maxim o lună de la închidere, nu în timp de un an și după lungi discuții birocratice, când majoritatea firmelor riscă falimentul.
3. Orașele care reprezintă și centre universitare, cu infrastructură complexă, atât în zona de afaceri, a educației, dar și a sănătății, să fie evaluate proporțional, obiectiv și transparent în raport cu numărul de teste efectuate, în comparație cu alte localități unde se poate observa un volum extrem de scăzut de testare.
4. Posibilitatea participării a unui reprezentant HoReCa în ședințele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență astfel încât, pe viitor, să poată fi prevenite sau chiar evitate situațiile care au dus la închiderea activității după doar patru zile de funcționare.

La final, vă propun să facem următorul exercițiu de imaginație:

Haideți să ne imaginăm că restaurantele și cafenelele nu se închid, cazurile COVID-19 nu cresc și vecinii și prietenii noștri nu își pierd slujbele. Viața continuă și împreună trecem cu bine peste flagelul acesta, care ne macină pe toți. Posibil? Eu cred că scenariul este fezabil, realistic și tangibil. Asta, dacă cei implicați din industria ospitalității și autoritățile competente ajung urgent la un numitor comun într-o negociere crucială pentru viitorul a peste 300.000 de români, puternic afectați de restricțiile impuse. Pornim de la credința că dacă în viață nu simți durerea celuilalt nu vei putea păși pe același drum cu el”, a transmis Marcelus Suciu.

Promisiuni de la Guvern

Industria HoReCa a fost pusă la grea încercare în această perioadă, a supravieţuit din resurse proprii, şi îşi justifică un ajutor, a declarat luni, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui.

„HoReCa este o industrie care a fost pusă la grea încercare, care până acum a supravieţuit extraordinar, şi din resurse proprii mai ales, iar eu consider că îşi justifică un ajutor în perioada aceasta, care nu a fost creată de ei”, a spus ministrul la finalul discuţiilor cu reprezentanţii organizaţiilor din turism.

Întrebat dacă există bani pentru a ajuta această industrie, ministrul a afirmat că a solicitat „suma care a fost şi în lege şi în Ordonanţa de Urgenţă pe care a promovat-o, respectiv 2,5 miliarde de lei, dar deocamdată, există în această Ordonanţă credite de angajament de 2,5 miliarde de lei, dar credite bugetare de un miliard de lei, acesta fiind un punct ce va fi discutat în continuare.

În ceea ce priveşte începerea plăţilor, Claudiu Năsui a subliniat că, din momentul în care bugetul şi legislaţia vor fi în vigoare, va putea fi estimat un calendar.

“În momentul acesta, principala frână şi pentru măsurile de ajutorare Covid, 1,2 şi 3, şi pentru aceasta este bugetul, Legea bugetului, care trebuie să apară ca să poţi să începi să faci plăţile”, a punctat ministrul Economiei.

Despre posibilitatea de a nu exista bani pentru aceste ajutoare, Năsui a menţionat că “ideea că nu o să fie niciodată bani nu este pe masă”, mai ales ca va fi şi o rectificare bugetară.

“Am făcut solicitări, mai există şi un proces de rectificare bugetară, deci ideea că nu o să fie niciodată bani nu este pe masă, cel puţin nu din punctul meu de vedere. Întrebarea este ce o să avem acum, până la prima rectificare bugetară (…) Vedem care este execuţia şi cum procedăm mai departe. Orice ban o să avem pentru HoReCa sau pentru măsurile Covid va fi folosit”, a precizat Claudiu Năsui.

În așteptarea ajutoarelor

Un sfert din unităţile HoReCa sunt în prezent în faliment, iar proporţia acestora ar putea creşte la o treime dacă Guvernul nu va acorda curând ajutoarele de stat destinate sectorului HoReCa, a declarat săptămâna trecută preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA), Daniel Mischie, într-o conferinţă de presă.

“Ne-am uitat, există precedent european şi există state în Europa care au acordat un ajutor de stat, cu acordul Comisiei Europene, companiilor din turism. Am propus acest lucru şi pe data de 4 decembrie a fost aprobată Legea 224. Am aşteptat să fie publicată în Monitorul Oficial, dar prim-ministrul şi-a dat demisia. Pe data de 30 decembrie 2020, noul Guvern a aprobat această lege şi a fost publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial, urmând ca în termen de 30 de zile să fie publicat ghidul, iar în termen de 60 de zile să putem aplica. Din păcate astăzi nu se întâmplă nimic şi se face o corecţie miercuri la această ordonanţă de Guvern. Sperăm că miercuri va fi votată. (…) În situaţia în care statul nu va promulga imediat ajutorul pentru HoReCa, şi aici mă refer la două săptămâni sau o lună, de la un sfert din industrie închisă vom merge spre o treime. În această situaţie, Guvernul României, cei care astăzi sunt miniştri, sunt răspunzători pentru creşterea numărului de unităţi intrate în faliment de la un sfert la o treime din industrie”, a afirmat Daniel Mischie.

Liderul patronatului din HoReCa a apreciat că Guvernul are datoria să despăgubească sectorul de profil, din cauza restricţiilor impuse HoReCa și a transmis Guvernului să pregătească şi un program de despăgubiri destinat sectorului HoReCa pentru anul curent.

“Ajutorul acordat HoReCa pentru restricţiile pentru anul 2021: în afară de anul 2020, (ajutor de stat, n.r.) care este amânat în continuare, suntem de 40 de zile restricţionaţi în continuare, iar fiecare unitate HoReCa, care anul trecut a pierdut mai bine de 120.000 de euro datorită faptului că a fost restricţionată de Guvern, a început sarabanda restricţiilor şi în 2021. Pierderea medie a unei unităţi HoReCa de anul trecut este de 120.000 de euro. Deci inclusiv pentru anul 2021, Guvernul actual trebuie să se gândescă la un program de despăgubiri pentru restricţionarea de la funcţionare”, a precizat Daniel Mischie, potrivit Agerpres.