Preşedintele Parlamentului Ungariei, în cadrul deschiderii oficiale a Zilelor Culturale Maghiare: „În Europa s-a declanşat un atac la adresa căsătoriilor dintre un bărbat şi o femeie”

Preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo / Foto: Dan Bodea

Deschiderea oficială a celei de-a opta ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca a avut loc luni, 14 august, la Opera Maghiară. Spectacolul Canon de dansuri – Hommage a Kodály Zoltán, interpretat de Ansamblul Popular Maghiar de Stat a fost precedat de discursurile ținute de Gergely Balázs, organizator principal, președintele Asociației Clujul Comoară, Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România,  Kövér László, președintele Parlamentului Ungariei şi Toro T. Tibor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania. 

Citiţi şi: Zilele Culturale Maghiare din Cluj ajung pentru prima dată în Parcul Central

Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare, a precizat că maghiarii din Cluj-Napoca şi-au dorit ani la rândul ca această sărbătoare să existe, acest lucru fiind posibil în urmă cu opt ani, fapt ce a adus multă bucurie în rândul minorităţii maghiare, dar nu numai. Acesta a precizat că de-a lungul ediţiilor precedente, organizatorii au avut parte atât de bune, cât şi de rele, precizând totodată faptul că anul acesta s-a obţinut un grant pentru renovarea Bisericii Sfântul Mihail din Piaţa Unirii.

Gergely Balázs / Foto: Dan Bodea

Gergely Balázs şi-a exprimat dorinţa ca românii să cunoască şi să ajungă să îndrăgească valorile culturale maghiare, considerând că Zilele Culturale Maghiare au făcut un pas important în această direcţie. „Acestă serie de manifestări au devenit un fel de comoară în viaţa noastră, a tuturor maghiarilor din bazinul caraptic şi a maghiarilor de pretutindeni. Zilele Culturale Maghiare sunt o comoară şi pentru români, pentru că aceste manifestări contribuie la conturarea comunităţii. Trebuie să vadă şi românii importanţa acestui eveniment. Comunităţile care se ascund, care îşi ascund cultura, nu pot beneficia de dragoste, înţelegere şi stima celorlalţi. Cred că locuitorii maghiari ai Clujului sunt şi vor fi o parte a acestui oraş care este edificat sub ochii noştri zi de zi. Şi comunitatea maghiară reprezintă un element edificator al acestui oraş din punct de vedere intelectual, cultural şi astfel că trebuie să ne expunem valorile noastre culturale, pentru ca acestea să fie înţelese şi chiar iubite de către români. Pentru a ne înţelege, aceştia trebuie să ne vadă. Această muncă de a ne face văzuţi şi înţeleşi nu poate fi asumată de o singură serie de manifestări, ci trebuie să lucrăm tot anul în acest sens. Opera Maghiară, de exemplu, este un pioner, pentru ca toate spectcolele care se desfăşoară aici sunt subtitrate”, a spus Gergely Balázs.

Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, consideră că Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt mai mult decât o simplă manifestare, fiind un adevărat exemplu.

Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România / Foto: Dan Bodea

Acesta a vorbit despre comunitatea maghiară din Cluj raportându-se în mod special la perioada comunistă şi la modul în care această comunitate a reuşit să îşi păstreze valorile, în ciuda tuturor greutăţilor, inclusiv de ordin politic, la care a fost supusă de-a lungul timpului.

„Cum ar fi lumea noastră mică, frumoasa noastră Transilvania dacă în 1989 nu ar fi încetat dictatura comunistă? Cine ar mai fi aici? M-am bucurat când a căzut comunismul. Am pornit de foarte jos, dar am avut puterea de ne ridica. Nu există ipoteze. Soarta noastră a fost scrisă. Nu putem decât să ne gândim la anii respectivi şi la modul în care i-am trăit. Pe mine acest oraş m-a acceptat, este un oraş primitor. Magia Clujului nu piere. Tinerii maghiari vin la Cluj cu miile, pentru a fi mai bogaţi cultural. Există viaţă maghiară în Cluj. Este un lucru necesar, dar nu e suficient. Sarcina pe care ne-am asumat-o nu e mai simplă ca acum 100 de ani. Trebuie să contruim ceva împreună. Noi dorim să progresăm şi ne dorim să putem spune cândva că măcar am încercat”, a spus acesta.

Preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, a precizat că Clujul şi Zilele Culturale Maghiare au reprezentat un adevărat exemplu pentru oraşe precum Târgu Mureş, Braşov şi Timişoara, unde au început să se organizeze timid evenimente similare.

Preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor / Foto: Dan Bodea

„Clujul ne-a arătat că ne putem gândi la ceva măreţ. Zilele Culturale Maghiare nu reprezntă doar o sărbătoare şi un succes al vostru, ci e o bucurie a tuturor transilvănenilor. Vreau să le trimit un mesaj celor care cred că suntem aici doar de 100 de ani. Noi suntem aici de mult mai mult timp. Anul trecut , Clujul a aniversat 700 de ani de la naşterea oraşului. Vrem să arătăm ce însemnă bucuria coexistenţei. Românii, maghiarii şi germanii care au rămas în Cluj pot să trăiască această coexistenţă sub pretextul Zilelor Culturale Maghiare. Cu câteva zile în urmă saşii din Sibiu şi-au comemorat ziua. Noi nu ne dorim să împărtăşim soarta şasilor din Sibiu. Nu ne dorim ca numele noastre să fie românizate, nu dorim ca noi, o comunitate care numără peste un milion de suflete să avem o manifestare nostalgică. Maghiarii din Transilvania trăiesc şi vor să trăiască în continuare pe tărâmul lor natal. Trebuie să ne respectăm în mod reciproc. Ceea ce politica de la Bucuresti nu vrea să rezolve, rezolvă Zilele Culturale Maghiare la Cluj”, a spus acesta.

Kövér László, președintele Parlamentului Ungariei, a avut un discurs surprinzător. Acesta a atras atenţia asupra faptului că în Europa s-a declanşat un atac la căsătoriile dintre un bărbat şi o femeie. Potrivit acestuia, la nivel european există anumiţi ideologi care doresc să distrugă identitatea europenă.

Preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo / Foto: Dan Bodea

 „Astăzi, în Europa s-a declanşat un atac la adresa căsătoriilor dintre un bărbat şi o femeie, la adresa bisericilor creştine şi a statelor naţionale. Sunt asediaţi germanii, francezii, spaniolii, suedezii, dar şi maghiarii şi românii. Nu este o pură întâmplare, anumite grupuri de forţă consideră că trebuie să domine Europa, că au suficientă putere pentru a subjuga Europa. Ideologii acestei grupări sunt europeni şi consideră că identitatea europeană trebuie să fie fluidă, adică trebuie să ne lepădăm de identitatea noastră europeană. Ei nu consideră că drepturile şi îndatoririle trebuie să se afle în echilibru, ci consideră că eliminarea gândirii şi a cuvântului liber, sub pretextul corectitudinii politice, este un lucru bun. Ei doresc să construiască Statele Unite ale Europei, un lucru străin de civilizaţia europeană. Ne ameninţă că dacă idealurile lor nu vor deveni realitate, atunci naţiunile şi statele Europei se vor război între ele şi vor da foc Europei, cum s-a întâmplat în decursul celor două războaie mondiale”, a spus acesta, precizând totodată că aceşti ideologi au inclusiv adepţi maghiari.

„Noi, maghiarii, ne dorim ca toţi vecinii nostri sa fie capabili de colaborare internaţioală cu noi, din cadrul statelor pe care le constituie şi dorim ca toate statele să garanteze identitatea naţională, nu numai pentru majoritate, ci şi pentru minorităţile din ţara respectivă. Statele naţionale din Europa Centrală şi de Est nu trebuie clădite pe ideea de  supremaţie a majoritarilor. Nu trebuie să rămână tributare secolului a XX-lea, ci să recunoască oportunităţile secolului al XXI-lea. Trebuie să ne stimăm vecinii. Dacă nu vom reuşi, toate ţările din această parte a Europei îşi vor pierde identitatea”, a mai spus acesta.

 „Forţele politice care spun că lipsa identităţii este un lucru bun vor da o lovitură de graţie minorităţilor naţionale. Trebuie să ne întărim identitatea şi să colaborăm cu vecinii noştri. Vin vremuri noi şi mari, această realitate poate suna ca o ameninţare, dar am constatat că cei care devin câştigătorii vremurilor nu sunt cei care au arme sau spun minciuni, ci vor învinge cei care au o identitate şi un crez mai puternic”, a spus Kover.

Foto: Dan Bodea

Zilele Culturale Maghiare din Cluj vor avea loc între 13 și 20 august, iar ediția din acest an va sta sub semnul transylvanicum-ului, mai exact ceea ce descrie valorile materiale, culturale și spirituale specific ardelenești. O noutate importantă a acestei ediției, ce-a de-a opta, este extinderea festivalului în Parcul Central.

Citiţi şi: Programul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj în perioada 15-16 august

Concertele Zilelor Culturale Maghiare din Cluj vor avea loc și în afara orașului: trupa Európa Kiadó va cânta în parcul de sculpturi Arkhai din Vlaha. Pe scena din Parcul Central vor susține concerte Pál Utcai Fiúk, Kowalsky și Vega, Anna and the Barbies (foto), Matiné Zenekar, AG Weinberger & One More Minute, Katáng, Magashegyi Underground și Loose Neckties Society (concert comun), Old Boys, Ocho Macho. De asemenea, pe această scenă vor cânta și artiștii susținuți prin intermediul programului Cseh Tamás al Fondului Cultural Național din Ungaria. Pe lângă concerte, așa cum și-au obișnuit deja publicul, Zilele Culturale Maghiare din Cluj vor include câteva sute de evenimente de diverse tipuri, precum: expoziții, dans, proiecții de film, spectacole de teatru, competiții sportive, activități pentru copii, evenimente gastronomice, degustări de vin, târg meșteșugăresc, jocuri medievale, petreceri.


Publicitate

Postaţi un comentariu