Pentru că nu există o Planetă B. Săptămâna climei la Cluj-Napoca pune pe agendă problemele de mediu

Tineri protestând în fața Palatului Prefecturii, în Cluj-Napoca, vineri, 20 septembrie 2019. (Sursa foto: Facebook)

Peste 500 de elevi clujeni vor participa săptămâna aceasta la 25 de cursuri despre schimbarea climatică și ce se poate face pentru stoparea acestui fenomen. Aceste cursuri sunt doar o parte dintre acțiunile organizate în oraș cu ocazia Săptămânii Climatice. Câteva sute de tineri au protestat vinerea trecută în fața prefecturii, iar alte câteva sute sunt așteptați și vinerea aceasta în piața Palatului Prefecturii pentru cea de-a doua grevă globală pentru climă.

În 20 septembrie  au avut loc marșurile împotriva schimbărilor climatice – Global Climate Strike (Greva globală pentru climă). Mai mult de 4 milioane de oameni au protestat pe străzile a peste 170 de țări. Acesta eveniment a fost primul dintr-o serie mai lungă, scopul acestor proteste fiind de a atrage atenția asupra problemelor de mediu și a cere guvernelor și organizațiilor internaționale să ia măsuri împotriva unei degradări ulterioare a mediului înconjurător, a creșterii gradului de poluare și a încălzirii globale. Din 20 septembrie până în 27 septembrie are loc Săptămâna Climei, mai multe evenimente fiind programate pentru această perioadă.

Vineri pentru viitor și mobilizare la Cluj

Și în Cluj-Napoca este marcată Săptămâna Climei printr-o serie de evenimente menite să atragă atenția asupra mediului. Conform celor de la filiala clujeană a Fridays for Future „avem colaborări cu mai multe organizații pentru săptămâna climei, printre care Patrir, Food Waste Combat, Clujul sustenabil, Urban Mirror și altele. Primul eveniment mare din Climate week a fost Global Climate Strike din 20 septembrie. În cursul acestei săptămâni vor fi ținute 25 de cursuri la mai multe școli din Cluj-Napoca, cu peste 500 de elevi, iar în 27 septembrie va avea loc al doilea Global Climate Strike“, au declarat reprezentații Fridays for Future Cluj-Napoca.

La protestul de vinerea trecută din fața Prefecturii Cluj au participat câteva sute de oameni, mulți dintre aceștia elevi și tineri. Dintre evenimentele care vor avea loc săptămâna aceasta, amintim Ziua de Curățeniei Naționale (21.09.2019), Velo Chic 2019 – Parada pe bicicletă – Ziua europeană fără mașini (22.09.2019) și a doua Global Climate Strike (27.09.2019). Sâmbătă, 28 septembrie va avea loc și evenimentul Păduri fără frontiere în cadrul căruia vor avea loc acțiuni de plantare a copacilor.

Mâncarea cea de toate zilele, o risipă

În ceea ce privește soluțiile propuse pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu, există două tipuri de abordări: măsurile ce trebuiesc luate la nivel colectiv și instituțional și lucrurile pe care le putem face individual, printr-o utilizare rațională a resurselor și schimbarea comportamentelor de consum.

Camelia Gui, fondatoarea Clujului Sustenabil și coordonatoare la Food Waste Combat se ocupă chiar de modificarea acestor comportamente și obiceiuri individuale ce pot avea un impact benefic asupra mediului înconjurător. Dintre acestea, risipa alimentară reprezintă una dintre problemele presante ale unei societăți măcinate de inegalitate și polarizare socială. Pentru Camelia Gui, „risipa alimentară e una din cele mai ascunse și mai absurde probleme ale societății moderne, iar combaterea ei este una din cele mai importante acțiuni pe care le poate face oricine în militarea împotriva crizei climatice. Conform ultimului raport IPCC din Octombrie 2018 (comitetul interguvernamental pe schimbări climatice de la ONU) cele mai importante două soluții legate de combaterea încălzirii globale, la nivel individual: combaterea risipei alimentare și adoptarea unei diete majoritară în plante și vegetale“.

Deși pare că relația noastră cu mâncarea nu ar putea să aibă un impact social atât de mare, în realitate risipa are efecte serioase.

„Noi nu înțelegem mâncarea ca o resursă și nu o privim cu respect. Și dacă vom putea să ne respectăm mâncarea, cred că învățăm să ne acordăm și nouă puțină iubire de sine și respect. Când mâncăm, există mai mereu o lipsă de prezență, nu mestecăm și nu privim mâncarea. Nu știm de unde vine și unde ajunge dacă o aruncăm. Nu știm reguli de bază despre prepararea și păstrarea mâncării. Partea bună e că multă lume e deschisă către educație pe această temă. Am văzut adulți care ne contactează pentru sfaturi, copii care apreciază cursurile noastre din școli. Educația despre risipa alimentară și nutriție, alături de educația despre respectul pentru orice resurse a noastră, ar fi absolut necesară în România. Și corelat cu ea, trebuie acționat și în sectorul de business prin crearea de modele de bune practici de prevenit risipa și lobby pe partea legislativă. Acolo, sunt o serie de măsuri de adoptat, dar printre primele pentru care noi milităm acum, este să existe noțiunea de bancă de alimente în legile noastre și să atace surplusul din sectorul alimentar“, a mai explicat Camelia Gui, fondatoare Clujul Sustenabil.

De ce grevă pentru mediu în România?

România este printre cele mai vulnerabile țări din UE, alături de Grecia și Olanda, în fața dezastrelor naturale, precum inundațiile sau seceta. După 2000, fenomenele meteo extreme s-au intensificat, când România a cunoscut cele mai severe secete și cele mai mari inundații din ultima sută de ani. Mai mult, în jur de 48% din terenurile agricole din țara noastră sunt amenințate de secete prelungite și frecvente și aproximativ 7 milioane de hectare se află în zone cu risc de deșertificare.

Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 față de 2016, după câțiva ani de stagnare. Dintre acestea, 60% din emisiile de CO2 provin din sectorul energetic și din industrie (media europeană pentru aceste sectoare fiind de 53%). Cu toate acestea, industria gazelor și cea bazată pe cărbune continuă să aibă un puternic sprijin politic, iar strategia energetică a României se bazează și în următoarele decenii pe combustibili fosili.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true” collapsing=”false”]Ecologista activistă suedeză Greta Thunberg, în vârstă de 16 ani, a rostit un discurs cu un puternic impact emoțional în fața Adunării General ea ONU, sâmbătă seara, în New York. Pentru a participa la întâlnirea cu liderii mondiali reuniți la ONU, Thunberg a întreprins o călătorie peste ocean cu o velieră ce nu are emisii de carbon. În discursul său de la ONU, adolescenta le-a reproșat liderilor mondiali că „Totul e greșit. Nu ar trebui să fiu aici. Ar trebui să mă aflu la școală pe cealaltă parte a Oceanului. Totuși, voi toți veniți către noi, tinerii, cu speranță. Cum îndrăzniți? Mi-ați furat visurile și copilăria cu vorbele voastre goale. Și totuși sunt unul dintre norocoși. Oamenii suferă. Oamenii mor. Ecosisteme întregi se prăbușesc. Ne aflăm la începutul unei extincții în masă și nu sunteți capabili să vorbiți decât despre bani și basme cu eterna creștere economică. Cum îndrăzniți? Ne-ați trădat. Dar tinerii încep să înțeleagă trădarea voastră. Ochii tuturor generațiilor viitoare (!) sunt ațintiți asupra voastră. Iar dacă vreți să ne trădați, vă spun: Nu vă vom ierta niciodată!“, a spus Greta, citată de presa internațională. La câteva ore după discursul Gretei și după propria sa prezență la summitul ONU, președintele Americii, Donald Trump, a postat pe twitter un mesaj răuvoitor la adresa adolescentei, ironizând-o pe aceasta în legătură cu discursul său și, implicit, referitor la boala de care suferă.[/stextbox]