Nu ratați în Transilvania Reporter: „Mai este Clujul în cărți?”

Joi a apărut un nou număr din Transilvania Reporter care are ca subiect principal de dezbatare lumea cărților, pornind de la Festivalul International de Carte Transilvania.

Răspunsurile fataliste la întrebările care vizează viitorul cărţii tipărite sunt prezente în opiniile multor specialişti din mediul literar şi academic, iar faptul că multă lume scrie şi că puţină lume citeşte este şi concluzia editorilor şi a librarilor care intră cel mai des în contact cu autorii, cărţile şi cititorii. Festivalurile şi târgurile dedicate apariţiilor editoriale reunesc de cele mai multe ori, sub acelaşi acoperiş, zeci de edituri şi mii de cărţi, dar foarte rar atrag şi cumpărători. La Iaşi pare să se fi realizat imposibilul, la Cluj, Editura Eikon încearcă acelaşi lucru însă în condiţii mult mai defavorabile. Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) organizat în această toamnă a atras peste 35.000 de participanţi din partea publicului. Recent încheiată, a doua ediţie a acestui festival a avut o finanţare de 500.000 de euro din partea Consiliului Judeţean Iaşi, în timp ce autorităţile locale din Cluj-Napoca au acordat celei de-a doua ediţii Festivalului Internaţional de Carte Transilvania nici mai mult nici mai puţin de 8500 de euro.
Se spune că pentru reuşita unui festival este nevoie de viziune, de concept şi de o bună administrare a bugetului, indiferent de mărimea lui, însă când prăpastia dintre finanţarea a două produse culturale care au în centru cărţile şi pe autorii lor este atât de adâcă, diferenţele se văd. Din păcate, paşii înainte pe care Clujul i-a făcut prin cele două festivaluri organizate săptămâna aceasta, cel de literatură şi cel de carte, sunt prea mici pentru a atinge anvergura pe care a avut-o FILIT la a doua sa ediţie. Cu toate acestea, mai mult sau mai puţin reuşite din punct de vedere organizatoric, puternic susţinute financiar sau neglijate de autorităţi, aceste festivaluri au meritul comun de a naşte discuţii referitoare la piaţa cărţii, la existenţa sau inexistenţa ei.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Scena Urbană redă clujenilor spațiul Gării. Gara și Piața Gării se vor transforma în acest weekend într-o adevărată „scenă urbană” care va găzdui spectacole, expoziții, piese de teatru, concerte, precum și alte surprize pentru clujenii care doresc să privească dintr-un alt punct de vedere zona de primire a orașului. Clujenii au ocazia să devină turiști în propriul oraș și să contribuie, în mod activ, la spunerea poveștii unui spațiu „amorțit”. (Maria Man)

AFACERI PUBLICE. Cine urcă pe scaunul lui Uioreanu. Scaunul lui Uioreanu, rămas gol după demisia acestuia în urmă cu câteva zile, nu prea tentează politicienii clujeni. Până acum singurul candidat care a afimat sus şi tare că se înscrie în cursa pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este penelistul Mihai Seplecan. Acesta crede că se va bucura de sprijinul ACL ca şi candidat al acestei alianţe. În schimb cei de la PSD sunt mult mai detaşaţi de acest subiect pentru că, spun ei, scrutinul va avea loc doar în ianuarie 2015. Iar în privinţa candidatului încă nimeni de la PSD nu s-a anunţat. (Claudia Romitan)

DOSAR. Cartea, încotro?

• „Spaţiul public al cărţii trebuie salubrizat”. „Cartea, încotro?” este o întrebare pe cât de simplă, pe atât de complicată când se vrea un răspuns adaptat secolului XXI, secol în care digitizarea cărţilor este tot mai des adusă în discuţie. Prezent la dezbaterea pe tema cărţii, iniţiată de Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, prof. univ. dr. Doru Radosav, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj consideră că drumul unei cărţi este aparent scurt, care trebuie să vină dinspre autor, editor şi utilizatorul cărţii. (Cristina Beligăr)
• Nominalizat Nobel la Cluj: Nu îmi place să vorbesc despre cărţile mele. Eu doar le-am scris, nu le-am citit. Scriitorul portughez António Lobo Antunes, multiplu nominalizat al Premiului Nobel pentru Literatură s-a întâlnit marţi cu publicul din Cluj-Napoca în cadrul unui eveniment organizat la Facultatea de Litere a UBB. În dialogul în limba franceză pe care l-a avut cu poetul şi criticul literar Dinu Flămând, autorul a vorbit despre procesul extenuant de scriere a unei cărţi, despre relaţia cu cititorii şi despre modul în care se raportează la tema morţii. În acelaşi timp, António Lobo Antunes a făcut referire la mai multe episoade din biografia lui, relatând cu umor momentele care l-au determinat să înceapă să scrie neţinând cont de sfatul mamei care l-a asigurat că prin scris va ajunge un cerşetor. (Cristina Beligăr)
• Dinu Flămând, la Cluj: Literatura este o competiţie solitară cu propriile tale dubii Dinu Flămând se declară superstiţios în momentul în care trebuie să vorbească cu anticipaţie despre ceea ce scrie în prezent. Cu toate acestea, a dezvăluit pentru Transilvania Reporter că în această toamnă va apărea în traducerea lui o antologie de peste 200 de poeme ale poetului chilian Pablo Neruda. În aceste zile poetul, eseistul şi criticul literar Dinu Flămând se află la Cluj-Napoca în compania scriitorului şi prietenului său, António Lobo Antunes. Am stat de vorbă cu Dinu Flămând despre prietenia cu celebrul scriitor portughez nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură, dar şi despre momentul exilului său în anii ’80. (Cristina Beligăr)
• Nicolae Manolescu : „De la Cluj nu am în minte nicio carte ieșită din comun” Președintele Uniunii Scriitorilor din România, criticul literar, Nicolae Manolescu, prezent la Cluj cu ocazia Festivalului Național al Literaturii, și-a exprimat nemulțumirea referitor la faptul că din toate domeniile culturii din România, singurul care nu este finanțat sistematic, printr-o lege, este domeniul literaturii. Criticul a precizat că acești bani sunt necesari pentru susținerea revistelor literare, cele care, în opinia sa, țin literatura vie. (Maria Man)
• Soarta cărților „fără ambalaj”, în România eBook-urile au pătruns în ultimul timp și pe piața din România. Am discutat cu doi specialiști în domeniu pentru afla poziția românilor cu privire acestea, fie că sunt autori sau cititori. Răzvan Penescu, coordonatorul proiectului LiterNet este de părere că eBook-urile în limba română sunt puține și nejustificat de scumpe. (Maria Man)
• Despre noua literatură, cu Adrian Teleşpan. Adrian Teleşpan a apărut aproape de nicăieri în literatura română contemporană şi cu prima sa carte –unica până acum- a urcat rapid în topul celor mai vânduţi autori români. La aproape 35 de ani (n 11 noiembrie 1979), Adrian se simte un spirit liber. Şi la propriu, şi la figurat. De exemplu, vorbeşte dezinvolt despre homosexualitatea sa, de care părinţii –profesori – au aflat explicit abia anul trecut. (Marius Avram)
• Rareș Iordache: „Selfie a repus omul în centrul atenției” Jurnalistul clujean Rareș Iordache și totodată doctor în filosofie, a scris o carte despre un fenomen devenit viral peste noapte și anume, selfie. Înainte de lansarea cărții, ce va avea loc pe 10 octombrie, la Turnul Croitorilor, la Centrul de Cultură Urbană Cluj, de la ora 17:00, l-am provocat pe Rareș la o discuție despre cea mai nouă lucrare a sa. Cum i-a venit ideea, cum a dezvoltat proiectul, ce personalități i-au sărit în ajutor, dar și cum ne putem descoperi prin ajutorul conceptului de selfie, ne spune chiar autorul cărții „Selfie, descoperirea feței”, în cele ce urmează. (Maria Man)

REPORTAJ. Pescărușul albastru, vedeta de pe malul Someșului E dimineață. Geta Matei își face bagajul. Își sărută cei doi copii, se asigură că sunt bine acoperiți, după care închide încet ușa și pleacă grăbită spre gară. Nu vrea să piardă trenul de la ora 4:00. Asta ar însemna să nu ajungă la timp la evenimentul din Cluj. În gara din Baia Mare nu e mare forfotă la această oră. Oricum, e învățată cu trenurile, fie că sunt aglomerate sau nu, prietenoase sau mai puțin. Doi ani a făcut naveta la Cluj, pe perioada masteratului. Se așează comod în compartiment și se gândește plină de entuziasm ce păsări urmează să observe, în cadrul evenimentului organizat de Societatea Română de Ornitologie, Păsările Clujului. (Maria Man)

RELIGIE. Cărţile-surprziză ale Editurii Renaşterea Editura Renaşterea s-a prezentat în faţa publicului la Târgul de Carte Transilvania cu lansarea a două cărţi fiecare dintre ele „scandaloase” în felul lor. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII Niš. Balcanii vibrează. Al treilea cel mai mare oraș al Serbiei este pentru majoritatea turiștilor români doar o haltă pe drumul dinspre Transilvania, Oltenia sau Banat spre soarele stațiunilor din nord-vestul Greciei. La Niš se ajunge ușor fie dinspre Belgrad, pe autostradă, fie dinspre Drobeta, peste barajul de la Porțile de Fier și apoi pe Valea Timocului. Spre sud, la mică distanță de Niș e granița cu Macedonia, țară de buzunar care, odată străbătută, lasă locul râvnitei Ellade. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR Pedeapsa cu moartea: istorie şi controverse. Începând cu anul 2002, în data de 10 octombrie este marcată Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea. Această zi a fost stabilită la iniţiativa Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, în condiţiile în care Uniunea Europeană se opune aplicării pedepsei capitale în toate cazurile şi în toate circumstanţele. Abolirea universală a acesteia este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii UE în domeniul drepturilor omului. (Mădălina Kadar)

SPORT. Multe bâlbe și o certitudine pentru dubla de Euro Echipa naţională de fotbal a României se pregăteşte de dubla cu Ungaria şi Finlanda, din preliminariile pentru Euro 2016. Rezultatele acestor două partide, coroborate cu celelalte scoruri care se vor înregistra în grupa din care face parte şi reprezentativa tricoloră, ar putea stabili în mare măsura principala favorită la calificare. Să fie România, să fie Grecia, Ungaria sau Finlanda? La turneul final al Campionatului European găzduit de Franţa se vor califica mai mult de jumătate dintre ţările „Bătrânului continent”, motiv suficient pentru selecţionerul Piţurcă să mai lase de la el şi să uite principiile care l-au consacrat. Singura certitudine este prezenţa lui Răzvan Raţ în teren. Fundaşul stânga este la cei 33 de ani ai săi, unul dintre cei mai constanţi fotbalişti români. (Patrice Podină)