Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Minoritatea de protest”

Premierul Grindeanu a supravieţuit primei moţiuni de cenzură în Parlament şi, pe fondul diminuării acţiunilor de protest din stradă, pare hotărât să rămână în funcţie, cu toate că preşedintele Iohannis i-a sugerat să demisioneze. Dacă va reuşi să o facă, războiul dintre palate va ieşi din faza acută şi va lua forma conflictului de uzură cu care societatea românească s-a deprins în ultimii 12 ani.

Două sunt până acum, la o primă vedere, consecinţele celor 9 (până acum) zile de mişcări de stradă, cele mai mari din istoria ultimului sfert de veac: preşedintele Iohannis s-a reactivat politic şi PSD a pierdut capitalul simbolic dobândit în urma alegerilor. Partidul de guvernământ este într-o formă atât de slabă încât liderii n-au avut încredere că parlamentarii proprii vor susţine executivul şi au impus, preventiv, abţinerea la vot.

Cum va lua sfârşit iarna vrajbei politice între români e dificil de estimat. Mai clar este tabloul funcţionării democraţiei în noua eră a reţelelor de socializare, care facilitează contopirea emoţiilor individuale (frustrare, mânie, ură, îndeosebi) şi simplifică adunarea oamenilor în mişcări de protest. În epoca reţelelor, politica nu mai este a politicienilor sau nu doar a lor. Strada poate fi mai puternică decât instituţiile clasice de exercitare a actului politic. În stradă, oamenii au dobândit sentimentul puterii şi, precum se ştie, acesta dă dependenţă. Strada s-a impus şi va rămâne parte din decizia politică românească.

„Politicienii nu înțeleg că nu mai pot controla totul. Politica nu mai poate exista în afara emoțiilor colective și a rețelelor de socializare. Politicienii trebuie să priceapă că democrația clasică este supusă schimbării  prin netocrație. Cei care controlează nodurile de rețea în spațiul virtual sunt și cei care aduc mesajele în prim plan. Ei pot agrega emoțiile individuale și pot genera o putere colectivă prin proteste spontane atunci când frustrarea față de politic atinge pragul critic. E o competiție cu care politicienii de azi trebuie să se obișnuiască ca parte a democrației în era digitală”, Dan Jurcan, sociolog.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Pentru ce au ieşit în stradă românii şi clujenii în ultima sută de ani. Din diverse motive –social-politice, culturale, religioase etc- românii şi clujenii au ieşit de mai multe ori în acţiuni de masă, dar, potrivit istoricilor, manifestaţiile din aceste zile din Bucureşti, Cluj şi din mai multe oraşe ale ţării au fost cele mai numeroase. (Marius Avram)

Când emoțiile schimbă lumea . Iubirea nu scoate oamenii în stradă sau dacă o face, se întâmplă destul de rar. De pildă, în sport, oamenii ies de cele mai multe ori în stradă atunci când echipa lor favorită le aduce nesperat o mare victorie. Dar în politică, nu, lucrurile stau altfel. Iubirea nu prea aduce voturi. Ura față de adversar asigură combustia necesară victoriei. Iohannis a câștigat nu pentru că a excelat în comunicare sau carismă, ci pentru că suficiența și aroganța luiPonta au împins ura față de el la cote maxime. (Dan Jucan)

DOSAR. „Lupta” cu Finanțele

  • Finanţele: o cursă cu obstacole. Cine nu a avut probleme cu „Finanţele”? Lupta cu ghişeul, cu funcţionarii, cu declaraţiile de venit, cu deciziile de impunere, cu plicurile şi înştiinţările pierdute consumă timp, energie şi bani. O zi petrecută la ghişee poate inspira romane ca ale lui Kafka din secolul trecut. Transilvania Reporter a  iniţiat o campanie prin care a cerut cititorilor să ne împărtăşească experienţele lor cu această instituţie, iar unii au făcut-o păstrându-și însă anonimatul, ușor de înțeles de ce. Fără a judeca fiecare caz în parte, noi expunem aceste experienţe în speranţa că disfuncţionalităţile pot fi remediate, iar acest lucru ar fi în folosul publicului dar şi al funcţionarilor. (Ruxandra Hurezean, Claudia Romitan)
  • Olivia Stupar, psiholog: „Conduita profesională a funcționarilor ANAF este autoritatea”. Ce anume provoacă atitudinea, de multe ori ostilă, a funcționarilor publici și ce anume trebuie să facem noi, ca indivizi de rând, pentru a „îndulci” interacțiunea cu aceștia? Transilvania Reporter a luat legătura cu psihologul Olivia Stupar care ne explică cum anume putem evita conflictul și care este conduita profesională a funcționarilor ANAF.  (Maria Man)
  • ANAF, dragostea mea . Părinții m-au crescut frumos. M-au învățat că nu e bine să am datorii către nimeni, nici măcar către stat, deși statul român, în relația cu mine, e precum ”perceptorul” din Moromeții. Statul român mă obligă să plătesc taxe și impozite de parcă aș fi angajatul lui, dar un angajat de la ultima secție, acolo unde lucrează cei pe care personalul de la birouri nu vrea să-l vadă. Nu știu de ce, dar mă privesc, de fiecare dată, cu aceași atitudine de superioritate: ”Iar a venit ăsta, iar trebuie să-mi pierd vremea cu el, iar e nedumerit de ce trebuie să plătească taxe, pe care oricum le-a mai plătit odată”. Fiecare dintre noi știm, dinainte să ieșim din casă, că trebuie să ne înarmăm cu o supradoză de calm, atunci când e ziua de ANAF. (Patrice Podină)
  • „Cazul ANAF”, văzut de la celălalt capăt al cozii. Printre zecile de istorioare și povești citite sau auzite cu privire la subiectul interminabilelor cozi de la ANAF și a ilogicelor discuții cu funcționarii instituției, am discutat într-un interviu și cu două persoane aflate la „celălalt capăt al cozii”. Liliana Lazăr, șef serviciu registrul contribuabili persoane fizice și Anișoara Runcan, șef serviciu registrul contribuabili persoane juridice în cadrul Administraţiei Financiare Cluj. Acestea au explicat pentru Transilvania Reporter cum se desfășoară o parte din activitatea instituției în zilele de maximă aglomerație și care sunt principalele cauze pentru care, uneori, spiritele se încing. (Radu Hângănuţ)
  • Ca în filmele cu proști. Am un PFA înființat în 2014, ceea ce înseamnă că experiența mea cu „Finanțele” nu este chiar atât de vastă, dar suficientă pentru a-mi da fiori de fiecare dată când trebuie să trec pragul instituției în care comunismul este încă la el acasă, chiar dacă pe alocuri s-au mai modernizat unele lucruri. Nu există dată să nu se întâmple ceva care să îmi strice tot cheful de viață. Nu contează cât de devreme sau de târziu mergi, atitudinea funcționarilor e mereu aceeași: acră sau acrișoară, în momentele bune.
  • ANAF Cluj este una din cele mai nereformate instituții din Cluj . Este inacceptabil să ai acele birouri cvasi-baricadate. La capitolul relații cu publicul, instituția dă dovadă de opacitate, de închidere, în loc să aibă birouri aerisite unde contribuabilii să își poată rezolva problemele, în speță să achite banii. (Tiberiu Fărcaș)

CULTURĂ. Cornel Brudașcu, la 80 de ani: „Mă gândesc la creație, nu la boală, altfel aș înnebuni”. Este unul dintre puținii artiști români asociați cu perioada Pop Art și model pentru numeroși tineri artiști care în ultimii ani i-au călcat pragul atelierului. Lucrările sale din anii ’70 au fost expuse în urmă cu doi ani la Tate Modern în Londra, în cadrul expoziției World Goes Pop și achiziționate de colecția Centrului Pompidou din Paris. „Am simțit acest moment ca pe un apogeu”, a mărturisit pictorul Cornel Brudașcu pentru Transilvania Reporter, în interviul pe care ni l-a acordat la început de februarie. Cornel Brudașcu s-a numărat printre artiștii clujeni care a fost vizitat de directorul Centrului Pompidou din Paris în urmă cu doi ani și față de care Bernard Blistène, și-a declarat recent admirația în discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, oferit de Universitatea de Artă și Design din Cluj. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. La limita răbdării, locuitorii din Florești cer demisia primarului: „Își bate joc de noi, nu mai putem trăi în munți de gunoaie”. Peste 200 de oameni s-au adunat duminică, 5 februarie, în curtea primăriei din Florești pentru a-și exprima nemulțumirea cu privire la problema neridicării gunoaielor din cea mai mare comună din țară. Situația a ajuns la limita răbdării, spun locuitorii și încălzirea vremii nu face altceva decât să înrăutățească și mai mult situația. Floreștenii sunt nemulțumiți că primarul Horia Șulea întârzie de mai bine de un an să rezolve problema deșeurilor din comună, ceea ce a dus la situația ca multe străzi să devină focare de infecție. Pe multe dintre aceste străzi, gunoaiele trebuie împinse cu piciorul. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Standul de demisii, noutatea TdC din acest an. Piața muncii este într-o continuă schimbare, iar Clujul se clasează și în acest an în topul celor mai dinamice orașe din acest punct de vedere. Târgul de Cariere (TdC) Cluj este locul în care companiile clujene își deschid porțile către noi angajați. Acestea sunt tot mai interesate să-i testeze pe candidați încă de la primul interviu de angajare. În felul acesta recrutorii își dau seama mult mai repede, chiar din primele minute, dacă acel candidat e potrivit sau nu pentru postul disponibil. O primă testare se poate face chiar în cadrul TdC. Ca o noutate, anul acesta, organizatorii târgului au gândit un stand aparte, cel al demisiilor, unde candidații au parte de consultanță din partea specialiștilor HR în ceea ce privește actualul loc de muncă, la care urmează să renunțe sau nu. Transilvania Reporter a discutat cu Corina Brândușan, PR Manager Târgul de Cariere pentru a afla toate noutățile legate de ediția din acest an a târgului, dar și detalii despre modul în care a evoluat piața locurilor de muncă în ultimii ani.  (Maria Man)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Dorina Chihaia: „Oficialii chinezi găsiți vinovați de luare de mită și fraudă sunt pasibili de pedeapsa cu moartea”. Sunt tineri, ambiţioşi şi tobă de carte. Vorbim despre studenţii români de pe mapamond care au avut curajul şi perseverenţa de a-şi urma pasiunea pentru studiu şi visele în cele mai diferite puncte de pe glob. Transilvania Reporter îşi propune să vă prezinte săptămânal în cadrul campaniei „Români în amfiteatrele lumii” poveştile de viaţă, pasiunile şi realizările celor mai valoroşi şi premiaţi tineri români, care studiază la unele din cele mai prestigioase universităţi din lume sau care au ales să înveţe în locuri dintre cele mai surprinzătoare pentru a-şi lărgi orizontul şi experienţa de viaţă. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Polonia, ultimele avertismente. Liderii Uniunii Europene încearcă să readucă Polonia „pe calea cea bună”, înainte de expirarea ultimatului dat de Comisie cu privire la situația statului de drept. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Thomas Alva Edison –  cel mai prolific inventator . 11 februarie 1847 este data naşterii lui Thomas Alva Edison, inventator şi cercetător american, care a brevetat în timpul vieţii sale nu mai puţin 1093 de invenţii. Edison a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent. Sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York). Iar printre cele mai trăsnite idei ale sale se numără realizarea de mobilă, frigidere şi chiar piane, folosind un ciment special, inventat de el. În cinstea lui Edison, poreclit “Vrăjitorul din Menlo Park”, data de 11 februarie a fost declarată “Ziua Inventatorilor Americani”. (Mădălina Kadar)

SPORT. An după an, tot Potaissa. De când se joacă handbal masculin în județul Cluj statisticile arată că cele patru medalii de bronz (obținute în edițiile de campionat 1969, 1970, 2000 – Universitatea Cluj și 2014 – Potaissa Turda), sunt cam singurele performanțe în sportul pe semicerc. Nu vorbim aici despre perioada de glorie a echipei feminine Universitatea Cluj. La masculin Clujul a fost mereu mai văduvit de rezultate. Poate tocmai din acest motiv, o performanță este chiar faptul că atât ”U”, cât și Potaissa continuă să existe. În cazul Potaissei e chiar mai mult decât a exista. Devine o obișnuință ca echipa turdeană să reprezinte Clujul în cupele europene și să se bată an după an pentru un loc fruntaș în Liga Națională. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu