Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Cuminţenia bărbatului

eepurl.com

În plin scandal al studentei agresate sexual de un masturbator în lift, preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Printre altele, legea descurajează și comportamentul masturbatorului din lift, un caz scandalos încadrat de procurori la ofensă adusă pudorii în public și clasat pe motiv că liftul nu e spațiu public, ci privat.

„Este interzis orice comportament de hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat”, se arată în lege. Inclusiv la locul de muncă, discriminarea pe bază de sex sau prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, discriminarea pe bază de maternitate a femeilor gravide sau care alăptează şi hărţuirea sexuală se pedepsesc cu amendă contravenţională cuprinsă între 3.000 şi 10.000 de lei.

”Am constatat că violența de orice fel, inclusiv hărțuirea, a ajuns la cote alarmante în România și acest lucru nu mai putea fi tolerat. Am reușit să introduc în legea 202, cea privitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, noțiunea de hărțuire stradală. Am interzis-o, am prevăzut amenzi și am dat competențe în acest sens către toate stucturile Ministerului de Interne”, afirmă Oana Bîzgan, inițiatoarea legii.

Dar legea e doar un prim pas și chiar dificultatea adoptării ei vorbește despre cât de complicat va fi pusă în aplicare într-o societate cu un istoric trist al cazurilor de agresiune și care descurajează victimele să se destăinuie și să ia atitudine. Prin lege, România se aliniază formelor instituționale occidentale. Când și dacă va surveni și o ajustare a comportamentului românilor în relația cu celălalt rămâne de văzut. (C.C.)

DOSAR

  • Intimidarea şi hărţuirea sexuală se amendează cu 10.000 de lei

România este încă țara în care există o mentalitate primitivă în privința rolului femeii în societate și în viața bărbatului. De aceea, a umili prin hărțuire a devenit un sport național, o acțiune care face parte practic din realitatea noastră. Hărţuirea se bazează, în general, pe gesturi şi cuvinte obscene, şantaj, forţă şi minciună. Ne lovim de asta pe stradă, în lift, în autobuz, la locul de muncă, în școli sau universități, la piscină sau în sala de sport. (Sandu Mureşan)

  • Gabriela Culda, psiholog judiciar: „Reacţiile sociale au un impact mult mai mare decât ne imaginăm”

La doar câteva zile după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii care prevede egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, potrivit căreia sunt interzise actele de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât şi în privat, efectele noii legislații ar putea să devină foarte vizibile în scurt timp. Este importantă însă reacția societății și felul în care aceasta se raportează la niște practice despre care deja știam măcăr la modul general că sunt nepotrivite, spune Gabriela Culda, avocat și doctor în psihologie judiciară. Ea explică de asemenea faptul că, pentru victimă a unei agresiuni, decizia de a cere ajutor poate fi una foarte complicată. (Radu Hângănuţ)

EDUCAŢIE

  • Analiza cifrei magice 3. Explicaţia unui minim istoric

Ocuparea locului 33 din 107 de către lotul olimpic de matematică al României în clasamentul general, neoficial, al Olimpiadei Internaţionale de Matematică a atras nemulţumirea Societăţii Române de Ştiinţe Matematice, care se ocupă de selecţia membrilor lotului. Radu Gologan, preşedintele societăţii, dar şi al comitetului ştiinţific al Olimpiadei desfăşurată anul acesta la Cluj-Napoca, a declarat că acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de ţara noastră până acum şi că membrii Societăţii se simt vinovaţi pentru faptul că felul de alegere al echipei este defectuos. (Alexandra Enăşoaie)

REPORTAJ

  • Turist pentru o zi în Budeşti şi Breb

Budești și Breb, două dintre satele maramureșene despre care s-a vorbit în ultimii ani doar la superlativ sunt astăzi oaze de liniște și ospitalitate pentru toți turiștii care chiar și pe fugă își propun să le viziteze. Dacă nu îți distrugi mașina venind dinspre Cluj-Napoca prin Târgu Lăpuș și Cavnic, nervii îți vor fi puși din nou la încercare în Breb unde în locul urării de „Bine ați venit” vizitatorii ar trebui să fie întâmpinați cu un indicator care să interzică intrarea mașinilor „de oraș” în satul despre care mulți dintre cei care i-au bătut ulițele au spus că nu s-ar mai fi văzut plecați. Localnicii și proprietarii de pensiuni spun că autoritățile trec cu vederea nemulțumirile lor și nu fac nimic în termeni de infrastructură. În aceste condiții, dacă vii încărcat cu bagaje pentru a-ți petrece concediul în zonă, mașinile de teren rămân cam singura opțiune care să te ducă spre locul de cazare în satul Breb. (Cristina Beligăr)

OPINIE

  • Timpuri şi timp

România de astăzi are numeroase probleme economice, probleme care în opinia unor analiști economici țin de un anumit primitivism al economiei naționale, de formele fără fond ce sunt perpetuate de pe vremea lui Titu Maiorescu. Personalitatea acestuia a făcut ca formula aceasta de etichetare a societății românești să devină celebră iar peste timp, să ne satisfacă într-o anumită măsură o anumită tentație spre fatalitate, spre o anumită refugiere într-o teorie a unei false inerții românești. Dar oricât de mare ar fi personalitatea celui care este exponentul junimismului românesc antebelic nu înseamnă că și avea dreptate. Chiar din perioada interbelică economiști de calibrul lui Virgil Madgearu sau Ștefan Zeletin au adus suficiente argumente care să combată această aserțiune. Mai recent dar mai supărător, chiar și în zilele noastre când dorim să credem că barierele lingvistice, rasiale, confesionale sau de gen au fost demult ridicate, se invocă de anumiți economiști, chiar motivul apartenenței la o anumită confesiune pentru a justifica rămânerea în urmă din punct de vedere economic. (Septimiu Moga, economist)

STAREA UNIUNII

  • Tensiuni peste Atlantic

O serie de întâlniri la vârf între cei mai puternici jucători globali a marcat ultimele zile. Seria a fost deschisă de summitul NATO de la Bruxelles, de la mijlocul săptămânii trecute. Aici, președintele american Donald Trump, mai întâi, a atacat dur Germania pentru relațiile comerciale cu Rusia, apoi a provocat o întrunire intempestivă a celorlalți lideri din alianță, pentru a-i determina să confirme angajamentele de a-și crește cheltuielile cu apărarea. Punct ochit, punct lovit. (Bogdan Stanciu)

SPORT

  • Acelaşi CFR, un alt început

Ediția 101 a Ligii 1 de fotbal pornește la drum, la sfârșitul acestei săptămâni. CFR este campioana în exercițiu și în același timp marea favorită la câștigarea unui nou trofeu. S-au promis transferuri de milioane de euro, dar echipa a rămas în mare parte aceeași care a triumfat la finalul sezonului trecut. Altfel spus ”echipa care câștigă nu se schimbă”. Și totuși ceva s-a schimbat la CFR. În primul rând antrenorul. Edward Iordănescu l-a înlocuit pe Dan Petrescu și are misiunea de a sparge tradiția conform căreia vișiniii câștigă campionatul doar în anii pari (2008, 2010, 2012 și 2018). Sezonul 2018/2019 a început practic săptămâna trecută, iar CFR-ul și-a respectat statutul de campioană cucerind Supercupa României în fața Universității Craiova. În Liga 1 CFR joacă, vineri, acasă, cu FC Botoșani. (Patrice Podină)

Postaţi un comentariu