Modificări majore la Legea Educației contestate de studenți și de experți. Liber la mandate de rectori și UDMR stabilește clasele în școli

Senatul a votat la începutul acestei săptămâni 30 de modificări importante la legea educației, făcute printr-o propunere legislativă a UDMR și mai multe amendamente ale PSD. Inițiativa a trecut deja de Camera Deputaților, și va merge la promulgare, la președintele Iohannis.

Printre modificări se remarcă reducerea numărului de copii dintr-o clasă, de la creșă și până la liceu. Astfel, o grupă de creșă ar urma să aibă cel mult 8 copii, o grupă de grădiniță va avea cel mult 17, o clasă din școală primară va avea maximum 22 de elevi, în timp ce la gimnaziu și liceu vor fi cel mult 26 de elevi într-o clasă. În învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare sau moderate: grupa cuprinde în medie 8 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 10, iar pentru elevi cu deficienţe grave: grupa cuprinde în medie 4 elevi, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5.

Același proiect mai arată că pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 35% din timpul alocat disciplinei. În prezent, profesorul are la dispoziție 25% din timpul alocat disciplinei.

Legea mai prevede și decontarea navetei școlare și gratuitate pentru elevi la accesul la muzee, concerte, teatru, operă sau film.

Nu în ultimul rând, a fost eliminată limita de două mandate pentru rectorii universităților. Printre autorii amendamentelor făcute de PSD se află Liviu-Marian Pop și Ecaterina Andronescu.

Dragoș Drăgulescu, secretar de stat în Ministerul Educației responsabil cu relația cu Parlamentul, a declarat, înainte de vot, că punctul de vedere al Ministerului Educației este nefavorabil.

Conform aceleiași legi, minoritățile ar putea de acum înainte să susțină examenele de admitere la orice facultate, program de master și doctorat în limba maternă.

Concret, posibilitatea de a susține examenele în limba minorității nu se mai rezumă la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la admiterea în universitățile multiculturale, cu secții specifice.

“Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este o încălcare a autonomiei universitare”, a declarat pentru edupedu.ro fostul ministru al Educației Mircea Miclea.

Profesorul clujean Mircea Miclea fost președinte al comisiei prezidențiale pentru educație care a pus bazele legii educației 1/2011 – a declarat pentru edupedu.ro că parlamentarii “au făcut o generalizare la toate nivelurile a paragrafului de lege care vorbea despre învățământul preuniversitar, ceea ce încalcă autonomia universitară”. Din punctul său de vedere, situația poate fi interpretată astfel:

“Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secție în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universității cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secție. Iar în final paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuși sintagma ‘în condițiile legii’. Oriunde ar da examen de admitere un absolvent al unei minorități din România, universitatea – chiar dacă nu are secție în limba lui – este obligată conform acestui paragraf să îi facă subiectele în limba în care el a învățat. Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este: 1. o încălcare a autonomiei universitare și 2 introducerea unei inegalități. Se încalcă principiul ca la o secție să se dea examen într-o altă limbă decât specificul secției. Dacă eu, ca român, mă duc la o secție maghiară, atunci secția maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deși eu vreau să fiu admis la secția de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei. Este o împiedicare a libertății de a decide subiectul și pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia domeniul respectiv în limba respectivă. După părerea mea, această generalizare a prevederilor paragrafului inițial de lege la toate ciclurile de învățământ încalcă autonomia universitară și el nu trebuie promulgat. El este în contradicție cu alte paragrafe care spun că universitățile au dreptul să-și organizeze admiterea.”

Același proiect de lege votat luni, 10 februarie 2020, în Parlament statuează că nu se mai poate desființa sau înființa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR.