Lucian Nastasă Kovacs, noul manager al Muzeului de Artă Cluj, despre proiectele sale: redarea încrederii oamenilor, circuit muzeal, expoziţii virtuale, cinematecă în aer liber şi transmisii on line

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca are un nou director, în persoana istoricului Lucian Nastasă Kovacs. Conform surselor Clujulcultural.ro noul director al Muzeului de Artă a câştigat  concursul pe post organizat de Consiliul Judeţean, avându-l în calitate de contracandidat pe Călin Stegerean care a condus instituţia în ultimii trei ani.

Potrivit lui Vakar Istvan, vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, dosarele celor doi candidaţi au fost analizate de o comisie tehnică, iar în urma interviurilor pe baza planurilor de management candidaţii au fost notaţi corespunzător. “Eu mi-aş dori ca ambii candidaţi să rămână la conducerea muzeului, însă cu toţii ştim că nu este posibil acest lucru. Domnului Stegerean nu am ce să îi reproşez, a fost un manager foarte bun şi cel mai probabil va rămâne şef de secţie la Muzeul de Artă”, a declarat Vakar Istvan pentru Transilvania Reporter.

La rândul său, Lucian Nastasă Kovacs a confirmat, pentru Transilvania Reporter, faptul că a câştigat concursul de manager al Muzeului de Artă: “Am primit rezultatul celor două probe şi am fost declarat primul pentru postul de manager al Muzeului de Artă din Cluj. Există un termen legal de 48 de ore pentru a depune contestaţii, respect acest lucru, la fel cum am respctat orice parte din regulament, şi dacă nu au fost vicii de procedură, atunci bănuiesc că voi fi confirmat în postul de manager. Dar nu văd cum ar putea să conteste proiectul de management, pentru că el a fost jurizat în secret”.

El a vorbit, pentru Transilvania Reporter, şi despre proiectul său de management şi despre câteva planuri pe care la are în viitoarea funcţie: “În primul rând trebuie să redau încrederea oamenilor din muzeu că sunt ceea ce sunt, nu numai ca fiinţe, ci şi ca profesionişti, pentru că muzeul a avut oameni deosebiţi, iar pierderile în ultimii ani au fost groaznice. (…) Spiritul cazon de acolo trebuie să dispară şi să rămână un spirit cultural, în care să mustească dragostea pentru cultură, cultura, oamenii să vină cu drag la această instituţie şi să-şi facă datoria cu mare plăcere. Pe de altă parte, trebuie schimbate ceva mai multe lucruri, dar voi păstra ceea ce este bun din tot ce există. (…) Expoziţia permanentă va rămâne, numai că va căpăta o altă configurare. Va fi un muzeu vizitabil în circuit, are formă de patrulater şi este un mare beneficiu lucrul acesta. Apoi, sunt expuse puţin peste 200 de piese în expoziţia permanentă, ori muzeul deţine peste 14.000 de piese. În contextul în care sunt exponate care merită să fie cunoscute, se poate face în paralel şi un muzeu virtual, în sensul că obiecte care sunt mai prost păstrate, care nu se pretează la toate condiţiile de expunere pot fi înregistrate cu tehnicile moderne şi făcută această expoziţie virtuală. Când vom face lansări, deschideri de expoziţii temporare, vom asigura şi posibilitatea de a fi urmăriţi on line. Dincolo de a intra în foarte multe detalii cu proiectul meu, ideea de bază este că muzeul trebuie să asigure lucrătorilor condiţii optime, să aibă o deschidere maximă spre public, inclusiv spre cel de afară. Voi intra în legătură cu alte muzee, vom face schimb de informaţii, ne vom asocia, vom aduce expoziţii şi vom duce expoziţii în străinătate”.

Lucian Nastasă Kovacs a lăudat Muzeul Etnografic şi pe managerul acestuia, Tudor Sălăgean, cu care speră să ducă o concurenţă prietenească, în beneficiul ambelor muzee: “Am o concurenţă extraordinară în Muzeul Etnografic, Tudor Sălăgean a făcut acolo în câţiva ani un lucru de-a dreptul extraordinar, se vede cu ochiul liber ce activităţi bogate are şi ce bine merge muzeul, iar eu am de gând să mă concurez cu el la modul cât se poate de prietenesc. Putem să colaborăm şi să facem cât mai multe acte de cultură în Cluj. La anul Clujul va fi şi Capitala Europeană a Tineretului. Se poate folosi curtea interioară, se poate revitaliza ideea de proiecţii cinema, un fel de cinematecă în aer liber, aşa cum era pe vremuri, dar fără să intervenim în arhitectura muzeului. Putem să prezentăm filme tematice, aşa cum vom avea expoziţii tematice. (…) Proiecte sunt multe, nu sunt costisitoare, dimpotrivă, ţin numai de oameni, de profesionalismul lor şi de colaborarea lor”.