Începe exercițiul de alarmare a populației. Ce va presupune și ce trebuie să facem într-o situație de pericol real

Joi, în intervalul orar 10:00-15:00, în municipiul Cluj-Napoca vor suna alarmele în cadrul unui exercițiu la nivel național care are ca scop testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă. Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriș, a explicat pentru Transilvania Reporter ce presupune acest exercițiu, ce trebuie să facă oamenii atunci când aud semnalele acustice, dar și ce ar trebui să facă într-o situație în care pericolul este real.

„În localitățile din județul Cluj simulările vor avea loc joi, 20 aprilie a.c., în intervalul orar 10:00-15:00, perioadă în care vor fi verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor. În perioada vizată, locuitorii comunităților din județul Cluj vor auzi semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj.

La nivelul județului Cluj există peste 260 sirene și cel puțin teoretic, fiecare centru de comună trebuie să aibă un astfel de sistem. Joi, locuitorii municipiului Cluj-Napoca vor auzi semnalele sonore specifice alarmei de dezastre, care va presupune doar o serie de semnale acustice, în condițiile în care tehnologia folosită nu permite și transmiterea de mesaje vocale, prin care oamenilor să li se explice ce semnifică alarma pe care o aud.

„Exercițiul național prevede doar verificarea sistemului de alarmare. Nu este prevăzută nicio altă măsură în cadrul acestui scenariu. Este necesară verificarea lui în privința funcționării, verificăm dacă se aude, dacă funcționează în comandă integrată și cum se acționează. Se verifică echipamentele din tot județul, unde avem peste 260. Ele trebuie să existe în fiecare centru de comună. Este un semnal compus din cinci sunete separate între ele, timp de două minute. Poate fi vorba despre inundații care necesită evacuare sau ar fi posibil să fie un dezastru tehnologic în care în atmosferă să ajungă substanțe periculoase. Este o alarmă care se referă și la posibilitatea de căderi de obiecte cosmice”, explică Andrei Biriș.

În cazul exercițiului, oamenii trebuie să rămână calmi. Însă în eventualitatea în care situația devine reală, există anumite proceduri generale pe care fiecare cetățean ar trebui să le urmeze.

„Este necesar mult calm și acțiuni care să nu fie precipitate. În primul rând este important ca oamenii să înțeleagă că e momentul să ia propriile măsuri pentru a face față. Pot fi urmărite canalele oficiale ale instituțiilor pentru a se informa și este benefic să existe un rucsac pentru astfel de situații. Acest rucsac trebuie să conțină apă potabilă, un telefon, o baterie externă, o lanternă, mâncare neperisabilă, . Rucsacul se organizează în funcție de necesități. Dacă este vorba despre o situație care ar putea afecta rețeaua de gaz, este bine ca oamenii să oprească alimentarea cu gaz din locuință înainte de a pleca și să decupleze rețeaua electrică. El ar mai trebui să conțină o trusă de prim ajutor, o pătură, articole de igienă de personală, o agendă cu numere de telefon importante și un fluier. Sunt chestiuni care țin de conștientizare individuală a pericolului. În esență, este nevoie de calm, de urmărirea canalelor de informare, să aibă pregătit acel rucsac, să oprească utilitățile și să respecte indicațiile autorităților”, mai spune purtătorul de cuvânt al ISU Cluj.

De asemenea, în județ există și buncăre în care populația ar urma să se adăpostească în caz de urgență. Potrivit protocoalelor, acestea ar urma să fie folosite doar în cazul unui conflict armat, iar numărul lor total, la nivelul județului, este de peste 2700, acestea fiind în mare parte localizate în subsolurile blocurilor de locuințe. În Cluj-Napoca există 349 de adăposturi permanente de protecție civilă.

„Adăposturile respective este prevăzut să fie folosite doar în caz de conflict armat și nu altceva. La conflict armat, care nu se întâmplă de azi pe mâine, se face o mobilizare. Marea majoritate a populației se autoevacuează în situație de conflict armat. În Cluj, conform unor strategii militare, există și adăposturi care pot fi amenajate, dar și adăposturi permanente. Adăposturile este important să fie întreținute și să nu primească alte destinație”, a explicat Andrei Biriș.