Dezbatere pe tema unui nou cartier la Cluj. De ce și cum îl construim

Primarul orașului, Emil Boc, îl numește „un oraș în oraș”. Vrea ca acest cartier nou, Sopor, întins pe 250 ha, să fie un exemplu de bune practici în urbanism și în realizarea lui să nu se facă pași înapoi de la standardele de calitatea vieții din țările europene. Va fi posibil?

Marius Cristea, expert din partea Băncii Mondiale, a prezentat în prima dezbatere publică pe acest subiect rezultatele unui studiu făcut pe 14 mii de subiecți din 41 de orașe ale României și din care a reieșit că orașul Cluj-Napoca este considerat de departe cel mai atractiv oraș din România. Iar 97% dintre clujeni sunt satisfăcuți de calitatea vieții de aici. De altfel, expertul BM a invocat și un studiu din 2016 din care reieșea că 140 de mii de români doreau să se mute la Cluj, iar anual statisticile arată că orașul nostru primește opt mii de noi locuitori. Acestea sunt, de fapt, premisele de la care pleacă proiectul, atractivitatea și nevoia permanentă de noi locuințe, cam patru mii pe an.

În acest context, construirea unui nou cartier pare o necesitate. Marea problemă a proiectului va fi, așa cum a remarcat arhitectul Vlad Rusu, coordonatorul echipei de arhitecți, forma de preluate a terenurilor de la proprietari. De aceea, dezbaterea care va continua îi va avea pe ei în centrul discuțiilor și negocierilor.
Deocamdată aflăm din această primă dezbatere publică organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, că noul cartier va respecta standardele optime în raportul spațiu privat/spațiu public. Spre deosebire, de exemplu, de cartierul „Bună ziua” unde spațiul public este de doar 9%, în acest cartier el va fi de 30%. Arhitectura va avea elemente de unitate care îi vor da coerență estetică. Iar străzile și spațiile verzi vor fi generoase. O precizare importantă făcută de arhitectul Rusu este că vechii locuitori ai cartierului vor fi integrați în noul cartier și nu demolați.

Marea încercare în realizarea acestui proiect este negocierea cu proprietarii de terenuri din Sopor, majoritatea agricole. De aceea, spune arhitectul Rusu, unii îl consideră imposibil. Important este – adaugă acesta – să existe o strategie de mediere și să se opteze pentru cea mai bună formulă de preluare a terenurilor. Scenariul realist conform acestuia ar fi să se stabilească o taxă de compensare pentru urbanizarea zonei. În prezent se lucrează la identificarea și notificarea proprietarilor de terenuri pentru a se trece la întâlnirile și negocierile cu ei.

O variantă realistă înaintată de coordonatorul echipei de arhitecți pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal al cartierului ar fi toamna anului viitor.