Despre purtarea măștii în aer liber și cum ar putea arăta „normalitatea” în condiții de siguranță. Un scenariu posibil

Un articol de Octavian Jurma, medic, om de știință

Adevărul este că portul măștii în aer liber (în care prin aer liber înțeleg situația în care între persoanele care circulă există o distanță naturală pe o rază de peste 2m) nu este justificat epidemiologic, ci psihologic.

Psihologic însă este important, pentru că reduce mobilitatea urbană (ieși mai rar din casă dacă trebuie să porți masca). În anumite țări, inclusiv pe faleză în Tenerife, masca trebuie pusă când ești în proximitate de 2 metri de cineva, dar nu și când te plimbi liber și nu e necesară pe plajă unde briza asigură ventilația suficientă.

Pentru a stimula vaccinarea populației însă, cred că este nevoie de un anumit tip de abordare. Opinia mea este că relaxarea inhibă vaccinarea, pentru că elimină principalul beneficiu pentru cei care se vaccinează care este tocmai relaxarea selectivă.

Filozofia curentă în România este de tip marxist sau socialist, adică fiecare contribuie cât vrea, dar toată lumea are aceleași beneficii. Rezultatul îl știm din istorie, premianții își vor reduce efortul la nivelul repetenților și se obține cel mai mic numitor comun, în loc de o medie care e mai benefică pentru toți. Paradoxul este că populismul inhibă voluntariatul, iar vaccinarea este un comportament voluntar, motivat. Nu poți avea excelență promovând permanent pasivitatea și menajând mediocritatea.

Întrebarea corectă în acest caz este ce poate motiva pe cineva să se injecteze cu o substanță pe care nu o înțelege și nici nu o poate înțelege, dacă nu pot folosi motivația negativă (pedeapsa). Răspunsul e simplu: beneficiile.

Pe plan local se poate răspunde la această întrebare doar prin segregarea populației pe categorii (vârstă, educație, profesie, responsabilitate etc) și adresarea fiecărui grup în parte direct, dar mai ales prin microformatori de opinii (eventual chiar plătiți la fel ca medicii pentru a ajută la vaccinare).

Se pot face tot felul de programe-pilot (concerte, petreceri în cluburi, spectacole de teatru & operă, dar și de concerte de muzică populară sau manele), care toate trebuie să fie excepție de la restricții în vigoare și doar pentru vaccinați (sub pretextul că sunt experimentale), deci sunt urgențe, pentru că intrăm toți în scenariul verde cu acces liber și reluăm ciclul de infectare.

Scopul trebuie să fie siguranța, nu normalitatea. Discuția e însă greșită datorită scopului „comisiei de normalitate”. Până și vaccinarea în masă nu e un comportament normal. Normal este să nu te vaccinezi în luna mai. În pandemie, în schimb, normal este să te infectezi. Dacă scopul este revenirea la normal, o putem face oricând fără nicio măsură.

Dacă scopul este reluarea unor activități sociale în condiții de siguranță, atunci siguranța trebuie să fie prioritatea declarată. În acest context mai sunt două măsuri care pot fi luate la nivel local (eventual cu aprobare politică pentru program pilot local):

– adăugarea de beneficii materiale vaccinării (plata sub formă de cupoane etc a celor vaccinați)

– programarea directă și informarea individuală automată (oamenii răspund bine la autoritate și cred că putem vaccina 20% astfel).

Atenție însă că relaxarea inhibă vaccinarea, dacă nu este condiționată de vaccinare. Restaurantele vor prefera scenariul verde unuia în care trebuie să verifice vaccinarea, testul sau imunizarea (și nici nu li se poate cere tehnic asta acum).

Cea mai simplă este adoptarea pașaportului verde pentru uz intern și folosirea acestei infrastructuri pentru a crea un sistem universal de validare. La Timișoara există un grup de lucru care poate implementa relativ rapid un astfel de sistem încă din vara anului trecut.

Redau mai jos un raport pe care l-am înaintat în 5 aprilie Ministerului Sănătății, ca bază de discuție pentru un eventual set de măsuri.

COVID-19 – Raport special – 5 aprilie 2021

Măsuri de siguranță pentru deschiderea activității cu publicul în context de pandemie

Având în vedere că ne apropiem de faza descendentă a valului 3 al pandemiei de COVID-19, avem un set de 3 întrebări esențiale la care decidenți cu rol executiv au nevoie de răspunsuri simple și bine susținute de multiple surse:

1. Cât mai durează pandemia?

Nu știm cu certitudine. Chiar și în cel mai optimist scenariu, epidemia de COVID-19 va deveni endemică în multe zone ale lumii și societatea nu va putea reveni la normalitate mai devreme de 2022. În scenariile mai rezervate, acest termen poate fi chiar și în 2025 pentru unele țări și regiuni ale globului.

https://www.bbc.com/news/uk-wales-55933328

https://www.bbc.com/news/av/health-55904752

2. Va există un val 4 în România?

Probabil că da. Tehnic, răspunsul depinde de o combinație de factori, o parte de natură biologică și epidemiologică, iar alta de natură socială și politică. Cel mai important este rata de vaccinare care ar trebuie să producă o imunizare de peste 50% înainte de luna septembrie. Rata curentă de vaccinare nu permite atingerea acestui target. Un calcul simplu ne arată că mai avem de vaccinat 8 milioane de persoane, deci mai trebuie administrate 16 milioane de doze de vaccin, respectiv 3 milioane de doze lunar sau 100.000 de doze în medie pe zi. Media actuală este cam la jumătate, deci fără o dublare a ritmului de vaccinare țintă nu poate fi atinsă.

Avem 3 noi tulpini mai periculoase decât tulpină britanică care a produs valul curent și care au atât o rezistență ceva mai ridicată la vaccin, cât și o capacitate mai mare de a reinfecta persoane imunizate natural. Nu știm care dintre acestea va fi dominată în valul 4, dar apariția acestui val este deja o certitudine în Japonia.

https://www.reuters.com/article/healthcoronavirus-japan-osaka/osaka-governor-sounds-alarm-over-covid-19-aș-infections-exceed-tokyos-idUSL4N2LT1TQ

3. Putem să reluăm activitățile care țin de normalitate, dar să păstrăm un grad înalt de siguranță?

Răspunsul scurt: Da!

Pandemia se propagă exclusiv prin intermediul persoanelor infectate. Controlul pandemiei înseamnă controlul contactelor dintre persoanelor infectate și cele susceptibile la infecție. Avem așadar 3 categorii de populație care trebuie definite atât epidemiologic, cât și social, iar măsurile de limitare a pandemiei vor produce o discriminare între aceste categorii indiferent de tipul de măsuri și indiferent dacă se iau sau nu măsuri.

1. Populația nesusceptibilă la infecție (imună) se poate identifica tehnic prin trei metode

– vaccinare – grad foarte ridicat de încredere (AAA)
– raportare [a infecției confirmate clinic sau/și prin teste specifice] – grad ridicat de încredere (AA)
– teste de anticorpi – grad scăzut de încredere (A)

2. Populația infectată se poate identifica prin

– teste de tip RT-PCR – grad foarte ridicat de încredere pentru confirmarea pozitivă și negativă
– teste rapide de tip antigen (lateral flow) – grad foarte ridicat de încredere pentru confirmarea pozitivă (prezența infecției) și grad scăzut de încredere pentru confirmarea negativă (absența infecției)

3. Populația susceptibilă, dar neinfectată se poate identifica doar prin teste negative. În acest caz, testele antigenice au un grad scăzut de încredere individuală, indiferent de metoda de recoltare, dar un grad ridicat de confirmare a focarului, indiferent de metoda de recoltare (spută, sânge, salivă, scaun etc)

Reluarea activității sociale de care depind atât sănătatea mentală a populației, cât și sănătatea economică a societății presupune așadar un set de măsuri care să permită identificarea și separarea în timp real și dinamic a persoanelor infectate de cele susceptibile. Asta este cea mai simplă definiție a problemei pe care trebuie să o rezolvăm.

STUDIU DE CAZ TEORETIC

Tehnic, posibilitatea separării celor două grupe există, însă politic și social trebuie dezbătută, deliberată și, în cele din urmă, asumată politic, pentru că presupune segregarea populației. Consecințele lipsei acestor măsuri de segregare pot fi ele însele mai grave, pentru că în lipsa segregării se produce infectarea naturală („modelul suedez” sau „modelul imunității naturale de turmă”)

Iată cum ar arata aceste măsuri combinate într-un sistem de siguranță în pandemie pe care îl putem numi „carantină verde”:

Soluția teoretică de maximă eficientă: Datorită profilului bolii COVID-19, pentru eliminarea completă a virsului din populație este suficientă înghețarea completă a circulației sociale pentru 14 zile.

Deși acest obiectiv este imposibil în practică, măsurile trebuie gândite progresiv plecând de la această soluție universală, nu de la problema particulară cu care ne confruntăm. Astfel, orice problemă intermediară se poate rezolva definind soluții intermediare în raport cu acest scop final.

Soluție intermediară: Trebuie definite 3 segmente funcționale de populație:

– populație mobilă necondiționat, indiferent de riscul epidemiologic
– populație mobilă condiționat, în raport cu riscul epidemiologic (semafor / scenarii)
– populație inertă epidemiologic (pe care nu e nevoie să le imobilizăm în niciun scenariu)

Tot ce avem acum de făcut este să stabilim o corespondență între aceste categorii și categoriile epidemiologice, ca să scoatem de sub incidența restricției generale de mobilitate categoriile sociale care nu sunt un risc epidemiologic.

Astfel, dacă adaptăm modelul de evaluare a riscului financiar la riscul epidemiologic, rezultă

AAA – persoanele vaccinate sunt inerte epidemiologic (ne se infectează, nu fac boală și nu transmit infecția)

– restrângerea mobilității acestor persoane este inutilă și costisitoare, psihologic, social și economic
– restrângerea mobilității persoanelor vaccinate reduce și motivația de vaccinare

AA – persoane infectate în perioada de imunitate naturală

A – persoane confirmate negativ prin teste RT-PCR

B – persoane care poartă masca

C – persoane confirmate negativ cu teste rapide de antigen (lateral flow)

Această evaluare este doar un exemplu și se referă la riscul personal, dar se poate cumula cu măsuri suplimentare atașate spațiului în care are loc interacțiunea. Astfel, într-un spațiu deschis, un grad minim de siguranță poate fi B sau chiar C, dar într-un spațiu închis gradul minim poate fi stabilit la A.

În cazul industriilor/activităților dependente de interacțiunea socială în spații închise:

– Persoanele cu grad AAA de risc (vaccinate) se pot întâlni liber fără alte măsuri de protecție și grad foarte înalt de siguranță, indiferent de scenariul epidemiologic extern.
– Persoanele cu grad AA (imunizate natural) se pot întâlni liber fără alte măsuri de protecție și grad înalt de siguranță independent sau dependent de contextul epidemiologic.
– Persoanele cu grad A (confirmate ca libere de infecție) se pot întâlni liber fără alte măsuri de protecție și grad acceptabil de siguranță, dependent de contextul epidemiologic.

Iar exemplele pot continua și se pot diversifica în funcție de activitate și spațiu.

STUDIU DE CAZ PRACTIC

În mod concret, pentru industria HORECA în spațiile închise se poate defini un set simplu și ușor de implementat de reluarea a activități cu menținerea unui grad înalt de siguranță:

– vaccinare – persoanele vaccinate pot interacționa liber în condiții normale, fără alte măsuri de siguranță
– raportare – persoanele vindecate pot interacționa liber în condiții normale, fără alte măsuri de siguranță în perioada imună
– testare – persoanele confirmate negativ pot interacționa liber în condiții suplimentare de siguranță (limitare de timp, distanțare fizică, mască) în funcție și de specificitatea testului în perioada de validitate a testului.

Aceste criterii se aplică la toate persoanele prezente în spațiul respectiv, indiferent de rolul acestora (clienți, personal etc.)

Un studiu pilot poate fi implementat rapid la nivel de oraș sau chiar de județ (aflate în scenariul roșu) pentru a permite dezvoltarea aparatului tehnic necesar implementării, dar și evaluarea fezabilității sale.

Participarea la studiul pilot se poate face încă din această perioadă, pe bază de voluntariat atât din partea firmelor, cât și a clienților, sub supravegherea epidemiologică a DSP local. Astfel vom avea la ieșirea din valul 3 datele necesare să decidem dacă putem generaliza sau nu acest sistem de funcționare în siguranță.

Avantajul adoptării unor astfel de măsuri este că stimulează pozitiv exact ceea ce urmărește și Ministerul Sănătății: vaccinarea, raportarea și testarea.

Evident, alternativa rămâne să alegem, ca până acum, între relaxare fără măsuri de siguranță și închidere fără măsuri de funcționarea selectivă.

Un alt dezavantaj al menținerii acestui sistem inflexibil de măsuri este că inhibă exact ceea ce urmărește Ministerul Sănătății să stimuleze: vaccinarea, raportarea și testarea.

Avem o soluție inteligentă și flexibilă care permite reluarea limitată de criterii înalte de siguranță a activității pentru un larg segment economic care a fost și cel mai puternic lovit de măsurile brute de până acum. Mai mult, aceleași măsuri transformă o întreagă industrie din victima colaterală a luptei cu pandemia în partener important al guvernului în lupta cu pandemia.

* Note:

Datele publicate în aceste rapoarte au un caracter strict informativ și trebuie comparate cu valorile oficiale care sunt singurele cu valoare decizională la nivelul autorităților.

Pentru o discuție legată de R și imunitatea de turmă vezi și:

https://www.cell.com/immunity/pdf/S1074-7613(20)30170-9.pdf