Dealul Hoia, viitorul pol verde al Clujului

Dealul Hoia, care în prezent este folosit de către clujeni doar pentru a ieși vara la un grătar și o plimbare cu bicicleta, și iarna pentru săniuș cel mult, se va transforma radical în următoarea perioadă. Și asta pentru că, pe de o parte, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, pe de altă parte, au planuri mari în ce privește dezvoltarea zonei. Vorbim de proiecte de multe milioane de euro, care, în final, vor transforma Dealul Hoia într-un veritabil punct de atracție pentru locuitorii Clujului și nu numai.

Acvariu, terariu, apiterapie și multe animale

USAMV Cluj-Napoca și ADR Nord-Vest au semnat proiectul ”Modernizare infrastructură educațională Hoia pentru desfășurarea activităților didactice și practice destinate învățământului agricol”. Cu termen de finalizare 31 octombrie 2020, noua biobază va fi deschisă pentru vizitare și comunității clujene.

Valoarea proiectului este de circa 30 milioane de lei, iar fondurile provin din finațare ADR, cu o co-finanțare de trei la sută (3%) din partea USAMV Cluj-Napoca.

Lucian Naș, director administrativ USAMV Cluj

 

”Am început discuțiile referitoare la acest proiect din august 2016. Ne-am gândit să găsim o variantă să modernizăm tot ce înseamnă infrastructura de acolo. Am găsit linia de finanțare, am depus proiectul. Modernizăm în prima fază cele 7 construcții existente, grajdurile, anexele de acolo, laboratoare. Pe lângă acestea vom mai face 23 de construcții ușoare. Toată zona va fi amenajată, cu alei pietonale, parcări și tot ce este necesar. Anul acesta o să demarăm partea de proiectare, poate și partea de execuție, cel puțin licitație vom face anul acesta, ne pregătim documentele pentru achiziții de servicii, de consultanță, de tot ce avem nevoie. Sper ca în primăvara anului viitor să avem constructorul care să înceapă lucrările efective.” ne-a declarat Lucian Naș, director general administrativ USAMV Cluj

Proiectul are două componente mari: partea de infrastructură și cea de achiziții echipamente pentru fiecare din spațiile de acolo, fiecare adăpost va fi prevăzut cu câte o sală de lucrări practice pentru studenți, cu săli de cursuri, laboratoare ce vor fi dotate cu echipamente de ultimă generație.

În proiect sunt prevăzute un punct sanitar veterinar, adăposturi pentru animale, două sere, acvariu, terariu pentru reptile și alte specii, un observator pentru toată zona de tip bird watching, o cafeterie, o zonă de mecanizare, o zonă de apiterapie, diverse specii de arbori și arbuști etc

”Este un proiect important, atât pentru universitatea noastră, ca bază didactică și de cercetare, cu o gamă largă de rase de animale domestice, dar și reptile și pești, precum și pentru agrement în Cluj-Napoca. Această biobază va fi deschisă și pentru vizitarea de către publicul larg, astfel că o considerăm o investiție importantă și pentru oraș. Pentru realizarea acestui proiect, apreciem înțelegerea și sprijinul Primăriei, cu care am și realizat design-ul acestui proiect, pentru a răspunde astfel atât cerințelor PUG, cât și cerințelor noastre”, a declarat rectorul USAMV, prof. dr. Cornel Cătoi.

Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii derula și anterior numeroase activități didactice, practice și de cercetare cu studenții, iar pe piața din Cluj există și o tradiție la nivel de produs local – brânza de Hoia.

”Încercăm să conservăm atât materialul biologic, pe care țara noastră l-a exploatat și dezvoltat în timp ca rase și hibrizi autohtoni, cât și o parte din biotehnologiile tradiționale (pe lactate și brânzeturi) în vederea conectării cu piața produselor tradiționale de ultimă generație. Parcul va fi folosit de către studenții noștri pentru lucrări practice, pentru dezvoltarea biobazei și alte activități de cercetare. Bineînțels că acest parc, datorită dimensiunii pe care o are, va putea fi vizitat și de către locuitorii județului și nu numai. Suntem siguri că va deveni un punct de atracție pentru toată regiunea noastră. Având în vedere că se dezvoltă anumite discipline, anumite teme de cercetare, cele din domeniul biotehnologiilor alimentare, fie că sunt pe lapte, fie că sunt pe carne, normal că vor deveni de interes atât pentru studenții noștri, cât și pentru vizitatori și, implicit pentru firmele care funcționează la noi în zonă, pentru că ce vrem noi să urmărim este dezvoltarea producției de transfer tehnologic. Vom putea demonstra în curtea noastră practic ce însemană un business de creșterea animalelor și vor fi mulți interesați să demareze o astfel de afacere.”, a declarat decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii, prof. dr. Daniel Dezmirean, managerul proiectului.

În urma lucrărilor de reabilitare a infrastructurii educaționale existente, plus construcții noi, a amplasării noilor adăposturi pentru animale domestice, cât și a refacerii celor aflate în patrimoniu, studenții vor beneficia de o biobază nouă dedicată tuturor speciilor de animale domestice din România: bovine, ovine, suine, canide, păsări, precum și animale de blană (iepuri, nutrii etc).

Nu va fi o grădină zoo, dar pe acolo

”Avem în vedere atât sistemul tradițional al adăpostului pe care-l cunoaștem cât și versatilitatea lui, pentru că practic mergem și discutăm îm permanență despre ferma familială, despre cea tradițională sau despre partea de dezvoltare intensivă a animalelor. Ori, acolo va fi exact această biobază, un adăpost care o să țină, dau exemplu, 20 de perechi de păsări pe care studenții noștri o să le întrețină, o să le exploateze și o să poată pună în vânzare ouă și alt material biologic, sau poate să fie o zonă în care să conservăm efectiv materialul biologic al unor rase rare. Putem organiza expoziții pe fiecare specie în parte, putem să organizăm o conferință, un simpozion, efectiv în parcul nostru, în adăposturile noastre, la fața locului, și să devină mult mai practice astfel de manifestări.

Idee noastră a avut la bază bio-diversitatea, avem specii autohtone, atât la animale, cât și la păsări, cât și la pește. Există prevăzut în proiect un acvariu, cu un design mai deosebit față de ceea ce suntem obișnuiți, cu un tunel impresionant. Am prevăzut acolo și specii de apă dulce și specii marine, este o provocare pentru noi acest lucru, va fi un acvariu cum este în marile țări din Europa.”, a mai spus  Daniel Dezmirean.

Muzeul etnografic, transformări majore

Parcul Etnografic National ”Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, este primul muzeu în aer liber din România. A fost înființat la 1 iunie 1929, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor și Artelor.

Muzeul va intra și el într-un amplu proces de modernizare și este primul din România care beneficiează de un master plan de dezvoltare. Documentul a fost realizat de Asociaţia Nordic Urban Design din Norvegia şi are ca idee centrală conectarea acestui acestuia cu oraşul, în primul rând, dar şi transformarea sa treptată într-o veritabilă atracţie turistică a regiunii şi nu numai, prin includerea sa în circuitele turistice internaţionale.

“Dezvoltarea muzeelor nu poate fi realizată întâmplător, pe baza alocărilor bugetare care sunt sau nu sunt aprobate în fiecare an, astfel încât trebuie să existe o strategie coerentă care să vizeze integrarea muzeului în comunitatea din care face parte şi includerea sa în circuitele turistice interne şi internaţionale. Un muzeu nu înseamnă doar un păstrător de bunuri de patrimoniu, ci este şi un obiectiv care poate avea o valoare economică semnificativă. Prin acest Master Plan ne propunem să creştem atractivitatea turistică a parcului şi a numărului de turişti care îl vizitează”, a declarat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Realizarea acestui master plan a pornit de la un proiect pe care cei de la muzeu îl derulează în această perioadă cu finanţare europeană şi norvegiană. Este vorba despre restaurarea a două biserici de lemn, din Cizer şi Petrindu. Cu noi „atracţii” în parc, cei de la Muzeul Etnografic s-au gândit că e momentul optim să gândească şi o strategie de dezvoltare pe termen lung care să crească importanţa acestui muzeu şi atractivitatea lui pentru vizitatori.

„Este o formă de salvare a spațiului public pentru clujeni, de redare a tradițiilor către comunitatea noastră și sunt convins că vor fi destui oameni care să mă sprijine în ducerea mai departe a acestui proiect. Noi vrem să facem un parc al tradițiilor, dar un parc în care tradiția să nu fie privită doar de la distanță, ci ea să fie trăită efectiv, să fie un parc interactiv.

În primul rând am vrut să păstrăm neatinsă partea expozițională, pentru că în multe muzee din aer liber din lume se trece printr-un proces de modernizare, trend cu care suntem de acord evident, doar că uneori acest proces se duce prea departe, vorbesc de concerte rock, de amfiteatre etc. Lucrurile ar trebui deci oarecum controlate. Pe de altă parte, avem mari probleme pe care trebuie să le rezolvăm odată cu implementarea acestui proiect. Nu avem în prezent facilități pentru vizitatori, nu au un loc în care să ia masa, nu au un adăpost în caz de vreme rea, nu sunt toalete adecvate.

Problema mare acum la noi este și administrarea pădurii și a terenului, nu avem personal pentru așa ceva, ori toate aceste lucruri trebuie rezolvate. O dată finalizat proiectul, va crește și importanța muzeului ca punct de atracție al orașului, al județului. Vom avea o ofertă mult mai bună pentru cei care ne vor vizita. Asta era și ideea de la bun început, să se creeze aici un pol verde al orașului.” a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic.”, a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

În urma concursului internațional de soluții pentru „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – Pădurea Hoia”, a fost ales la sfârșitul lunii aprilie 2017 proiectul câștigător, realizat de arhitecta clujeancă Alice Florean. Premiul a constat în 31.500 de lei, dar și în atribuirea contractului de proiectare, care se va face cu ajutorul finanțării din bugetul Consiliului Județean.

„E un proiect plin cu subtilităţii. Interpretează forma arhitecturii tradiţionale, preia arhetipuri, materiale şi texturi tradiţionale. E o arhitectură destul de cuminte, mută, simplă care stă în fundalul unor activităţi”. Accentul planului a căzut pe activităţile ce vor fi desfăşurată pe tot parcursul anului aici şi nu pe complexitatea arhitecturii.”, a spus atunci arhitecta Alice Florean.

Investiția, de aproape 8 milioane de euro va cuprinde amenajarea generală a Pădurii-Parc Hoia, cu curățarea zonei verzi, modernizarea rețelei de drumuri și extinderea rețelelor edilitare, precum și construirea a trei ansambluri de construcții (Centru de Vizitatori, Centru Administrativ și Sat de Vacantă – sector pentru activități practice cu tematica etnografica).

Satul de vacanță.  Acest obiectiv cuprinde sectorul interactiv care va găzdui atelierele cu tematică etnografică organizate de Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Muzeul Etnografic dorește simularea unui sat tradițional în care să se organizeze tabere de weekend în care familiile sau grupurile de elevi, turiști etc. să poată să își petreacă câteva ore/zile în atmosferă rurală veritabilă. Acesta este sectorul interactiv cel în care vizitatorul poate să experimenteze direct contactul cu atmosfera și materialitatea specifică mediului rural.

E singura zonă în care beneficiarul solicită reproducerea unor case tradiționale în tehnici și cu materiale tradiționale deoarece se dorește ca vizitatorul să aibă sentimentul participării la activitățile unei gospodării adevărate.

De altfel în programul viitorului parc se va crea un program care să faciliteze instruirea în tehnici tradiționale (gătit, împletit, olărit, cioplit, plante medicinale etc.) sau prezentări de tradiții și obiceiuri (vopsitul ouălor de Paști, confecționarea sorcovelor etc.). Sunt prevăzute spații destinate organizării de workshop-uri creative de mică anvergură (atelier de prelucrare a lemnului, atelier de olărit, atelier de pictură tradițională și prelucrare a textilelor), precum și o șură de joc și trei case tradiționale din zona Transilvaniei (casă românească, casă săsească, casă maghiară), puse în funcțiune cu sisteme tradiționale de încălzit și gătit, cu obiecte de recuzită ce pot fi utilizate și documentate foto-video.

Centrul de Vizitatori. Având în vedere faptul că Parcul Etnografic nu are facilități care să răspundă necesităților de primire a vizitatorilor, Centrul de Vizitatori va asigura spațiile necesare pentru organizarea unui punct de informare turistică, vânzarea de suveniruri, un spațiu de expoziții temporare, o sală pentru diverse evenimente culturale cu un public 150 de persoane, precum și amenajarea unei cafetării / restaurant cu terasă exterioară.

Arhitectura preia tipologia caselor tradiționale cu pridvor și streașină adâncă, interpretând-o într-un limbaj contemporan prin folosirea luminii, texturii și structurii. Lumina pătrunde de sus în jos în spațiile cele mai reprezentative ale complexului arhitectural prin luminatoare zenitale.

Centrul Administrativ. Având în vedere faptul că Parcul Etnografic nu are facilități care să răspundă necesităților de administrare și supraveghere a patrimoniului, Centrul Administrativ va asigura spațiile administrative și tehnice necesare cercetătorilor, muzeografilor și conservatorilor, personalului care asigură gestiunea și supravegherea patrimoniului, personalului de întreținere, voluntarilor, studenților în practică, partenerilor implicați în proiectele instituției, dar și echipamentelor tehnice necesare supravegherii parcului și desfășurării proiectelor realizate în acest spațiu

”Până anul viitor va trebui finalizat proiectul tehnic, încheiată etapa de proiectare, apoi execuția efectivă în funcție de finanțările pe care vom reuși să le obținem împreună cu cei de la Consiliul Județean. Vom începe cu centrul pentru vizitatori, apoi restul. Important este să pui lucrurile pe direcția bună””, a declarat directorul Muzeului Etnografic.

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj

Arhitectul-șef al județului: Zona Hoia va fi alternativa la Parcul Central

”Va fi o alternativă la ceea ce înseamnă Parcul Central al Clujului astăzi, chiar mai bună decât acesta, pentru că aici vei putea beneficia de mai multe activități. Lumea va veni cu siguranță în această zonă, că va fi pentru Muzeul Etnografic, că va fi pentru baza de la USAMV, că va fi partea de pădure. Este bine că cele două obiective se învecinează, și dacă se gândește un proiect integrat de la Tăietura Turcului până după ultima parcelă a USAMV-ului, de fapt zona va avea valențele care au fost gândite inițial, și spun asta pentru că aici nu a fost gândit de la bun început un parc industrial. Partea de etnografie cu partea de creștere a animalelor se pliază perfect una pe cealaltă. În plus, ar putea veni în completare și partea de pădure, cu preconizatele alei pietonale și de biciclete. Realizarea tuturor obiectivelor de aici n-ar trebui să dureze mai mult de doi ani.” a declarat Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj.

Biobază-acvariu proiect etno 5 proiect etno 2 proiect etno 1 muzeu etnografic
<
>

1 Comentariu

  1. coco spune:

    io n am vazut inca proiectul , nu credeti ca este nevoie de o aprobare mai avizata asupra designurilor arhitecturale din proiect . n am vazut nimik . vreau sa vad proiectul !!! sau ce ? il construiti si dupaia ma intrebati daca imi place ? am vedere 3D ,inteleg chiar si 2D planuri sectiuni fatade / vreau sa vad PROIECTUL !!!!!!!

Postaţi un comentariu