Cine sunt clujenii care ne vor reprezenta în parlament în următorii patru ani

La alegerile parlamentare de duminică, în judeţul Cluj, PNL a obţinut 27, 63% la Camera Deputaţilor şi 27, 99% la Senat, urmat de PSD (25, 92% şi 26, 17%), USR (15, 25% şi 15, 34%), UDMR (14, 49% şi 14, 64%) şi ALDE (5, 38% şi 5, 05%). Astfel, județul Cluj ar urma să fie reprezentat în Parlament cel mai probabil de trei deputați de la PNL, trei de la PSD, doi de la USR și câte unul de la UDMR și ALDE, și de câte un senator de la PNL, PSD, USR și UDMR.

Capii de listă ai PNL, spaima șoselelor

Potrivit estimărilor partidelor, PNL Cluj ar urma să trimită în Parlament un senator şi trei deputaţi. Mandate de deputat ar urma să obţină medicul Florin Stamatian, Adrian Oros, actual deputat şi fost director al DSVSA, şi Sorin-Dan Moldovan, în timp ce Marius Nicoară,    fostul preşedinte al PNL Cluj, ar putea obţine un nou mandat de senator. Practic, liberalii clujeni au pornit în lupta electorală pentru voturi cu doi capi de listă care au avut probleme cu legislația rutieră, Marius Nicoară fiind de altfel unul dintre cei trei candidați de Cluj (alături de candidatul ALDE, Steluța Cătăniciu și candidatul PRU, Alexandru Cordoș), care au probleme cu legea. La redistribuire, liberalii mizează pe încă un mandat, fie la Senat, fie la Camera Deputaţilor.

La Camera Deputaţilor, de pe prima poziție ajunge la București fostul prefect al judeţului Cluj, medicul Florin Stamatian. De mai bine de zece ani, Stamatian este șeful Clinicii de Ginecologie I din Cluj Napoca, fiind de asemenea unul dintre pionioerii ecografiei în România și unul dintre cercetătorii centrului IMOGEN. El are 64 de ani, a fost prefect al județului în perioada 2009-2012, când a fost demis printr-un ordin semnat de șeful Guvernului de la acea vreme, Victor Ponta. După eliberarea din funcţie, Stamatian s-a reînscris în PDL, unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte al filialei judeţene  La scurt timp după acest moment, Stamatian a fost implicat într-un accident rutier. În data de 18 iunie 2012 „ când un autoturism condus de Vasile S. (n.r. – Vasile Florin Stamatian), care se deplasa dinspre bulevardul Titulescu, la intersecţie cu strada Posada, la un viraj la stânga, nu a acordat prioritate pietonilor şi a lovit o adolescentă de 15 ani care traversa regulamentar, pe culoarea verde a semaforului”, explica la acea vreme pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj. Stamatian a fost cercetat pentru vătămare corporală din culpă, în urma testării cu aparatul etilotest rezultatul a ieşit negativ, iar actualul deputat a scpăat fără dosar penal.

Acesta va fi însoțit de actualul deputat Adrian Oros, doctor în medicină veterinară şi fost director al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj (2008-2009),

Ultimul deputat de Cluj cu mandate între este, Sorin Moldovan, un apropiat al lui Vasile Blaga. Deşi Moldovan este originar din judeţul Bihor, la precedentele alegeri parlamentare el a candidat şi a fost ales într-un colegiu din Vaslui.

La Senat, fotoliul va fi ocupat în continuare de fostul preşedinte al PNL Cluj, Marius Nicoară, un alt personaj politic care a avut problem cu legea și, care întocmai ca Florin Stamatian, a avut de furcă cu poliția tot din cauza unui accident rutier. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 28 noiembrie 2014, în jurul orei 23.45, Marius Nicoară a condus un autoturism pe strada Eugen Ionescu, pe sensul de mers către Calea Turzii, din municipiul Cluj-Napoca, iar în momentul în care a ajuns în dreptul imobilului cu numărul 13, a produs un accident de circulaţie, intrând într-un autovehicul care frânase pentru a efectua un viraj la stânga.

În urma impactului, şoferul maşinii lovite de Nicoară a fost rănit. Bărbatul a refuzat să depună plângere penală şi are calitatea de martor în dosar.

În urma expertizei medico-legale s-a stabilit că Marius Nicoară „avea la ora indicată o alcoolemie de circa 1, 65 gr. %”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În 2010, Marius Nicoară a fost protagonistul unui nou moment sensibil. El a fost filmat în senat în timp ce viziona un film indecent în timpul dezbaterilor la legea pensiilor. Senatorul a comentat ulterior, fiind citat de realitatea.net „Nu este vorba despre un film pentru adulți, ci este vorba pur și simplu de un mail pe care l-am primit de la un coleg, în care e vorba despre cu totul altceva. Nu are nicio legătură cu filme pentru adulți. Este un mail glumeț. Nu este absolut nimic acolo indecent. Este doar un masaj thailandez versus masaj american”.

Scorul istoric al PSD

Preşedintele PSD Cluj, Horia Nasra, spune că formaţiunea sa ar fi putut să obţină mai mult la Cluj, dar că, totuşi, rezultatul înregistrat este unul istoric.

„E un rezultat istoric pe Cluj, e cel mai bun rezultat din 1992 încoace. Aceasta e prima constatare. Dar m-aş fi bucurat să îi învingem pe cei de la PNL, însă suntem foarte aproape de ei şi pe municipiu am evoluat cu trei procente faţă de alegerile locale. În Cluj-Napoca am crescut cu 3%, ceea ce e bine, am câştigat şi la Turda. La Câmpia Turzii, în ciuda faptului că e primar al PNL, am câştigat şi acolo. Am mai câştigat în Gherla şi în Dej. Am avut un rezultat bun per ansamblu şi e de menţionat că e un rezultat istoric. În general, faţă de alegerile din 2008, că cele din 2012 nu pot fi luate ca referinţă, rezultatele sunt mai bune peste tot”, spune Horia Nasra.

În privinţa guvernului, el îl susţine pe Liviu Dragnea pentru funcţia de premier şi crede că preşedintele Klaus Iohannis nu are dreptul să se opună acestei propuneri a PSD.

„În momentul de faţă se discută cu cei de la ALDE, am avut o înţelegere preelectorală şi acum trebuie ca şi dumnealor să-şi respecte înţelegerea. Oricine e bine venit, dialogăm cu toată lumea, dar o să facem guvernarea probabil cu un singur partid. Eu îl susţin pe dl preşedinte Dragnea, pe noi ne-au votat jumătate dintre români, implicit pe dumnealui, care a transmis programul electoral, economic şi dumnealui trebuie să fie prim ministru. Dacă marea majoritate oamenilor nu-l doreau premier pe Liviu Dragnea şi nu doreau PSD să guverneze România, votau pe altcineva. N-au fost fraude, nu sunt contestate alegerile. Dl preşedinte Iohannis nu e dictator, nu poate să desemneze după bunul plac. Probabil că se va ajunge la Curtea Constituţională. Un stat se conduce prin Constituţie şi prin legi, dumnealui nu poate să conducă după bunul plac, unidirecţional, cum vrea. Au fost nişte alegeri, alegerile respective au fost pentru PSD 46%, după redistribuire undeva spre 50% şi asta trebuie respectat”, a subliniat Horia Nasra, care a adăugat că încă nu ştie în ce comisie va activa în viitorul parlament.

UDMR e mulţumită

Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, spune că, cel puţin deocamdată, înainte de redistribuirea voturilor, este mulţumit de rezultatul obţinut de formaţiunea sa, atât în ţară, cât şi la Cluj, la fel cum e mulţumit şi de participarea la vot a electoratului UDMR.

„Sunt mulţumit de ce am obţinut la Cluj, inclusiv de participarea la vot a electoratului nostru. Din punctul acesta de vedere sunt tmulţumit, dar să vedem şi repartizarea mandatelor. În mediul urban, participarea la vot a fost mai bună, s-au prezentat mau mulţi decât la alegerile locale, ceea ce este o noutate, pentru că până acum participarea în mediul rural a fost întotdeauna mai mare decât în mediul urban”, spune Csoma Botond.

În privinţa viitorului guvern, Csoma Botond spune că pentru UDMR se conturează trei posibile variante.

„Până acum nu am avut discuţii pentru guvernare. Se conturează trei variante. Ori rămânem în opoziţie, ori vom susţine guvernul în parlament pe proiecte punctuale, ori, dacă găsim un partener care să-şi asume şi rezolvarea problemelor specifice ale comunităţii maghiare, atunci putem eventual intra la guvernare. Dar încă nu s-a luat o decizie şi părerile sunt împărţite în UDMR cu privire la participarea sau neparticiparea la guvernare”, a menţionat Csoma Botond, care a adăugat că, în ceea ce-l priveşte, fiind de formaţie juridică, ar opta în parlament pentru una dintre comisiile cu acest profil.

Cine sunt USR-iștii clujeni care au intrat în Parlament?

La doar trei luni de la formare USR Cluj a obținut la nivel de municipiu 22% din voturile cetățenilor, situându-se pe locul II, după PNL care a obținut un procent de 27, 32%. USR Cluj va trimite în Parlament doi reprezentanți: Emanuel Ungureanu (deputat) și Mihai Goțiu (senator). Este posibil ca și Adrian Dohoraru să obțină un mandat de deputat în urma redistribuirii voturilor.

Cu toate că pentru societatea civilă din Cluj toate cele trei nume sunt cunoscute, vă propunem să îi cunoaștem mai bine pe cei care ne vor reprezenta sau este posibil să ne reprezinte în Parlamentul României.

Emanuel Ungureanu

Emanuel Ungureanu este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. La sfârșitul lunii septembrie și-a susținut teza de doctorat în Istorie Orală. Este profesor, asistent social și jurnalist. După ce a muncit o perioadă ca asistent social în cadrul Institutului de Transplant din Cluj și în cadrul Spitalului de Copii, a decis că poate face mai multe pentru tinerii care suferă de insuficiență renală cronică din postura de voluntar. Astfel, în 2007 a înființat Asociația pentru Solidaritate și Empatie „Claudia Safta”, asociație care și-a schimbat de curând numele în „Delia Grădinaru”, pentru a-i ajuta pe aceștia să aibă acces la tratamentele necesare, dar și pentru a le face viața mai frumoasă. Este de notorietate acțiunea sa în instanță în ceea ce privește cazul Arșinel.

Ce anume dorește să facă odată ajuns în Parlament? „În sfârșit am o șansă uriașă să schimb legea transplantului. Un sistem echitabil este absolut necesar pentru zecile de mii de persoane care au nevoie de un organ și aici nu mă refer doar la cei care au nevoie de un rinichi, ci la toate persoanele care au nevoie de un transplant. Tot sistemul trebuie reconstruit, de la Agenția Națională de Transplant până la sistemului registrului unic, tot ceea ce ține de regimul de îngrijire de după transplant, fie că e vorba de rinichi sau alte organe. Am avantajul de a cunoaște nevoile pacientului din interiorul sistemului. Știu ce carențe sunt. Am stat luni de zile în spitale cu copiii mei. Cunosc fiecare rotiță din sistem și cred că pot să arăt unde nu merg lucrurile, iar dincolo de ce arăt, sper să reușesc să duc la capăt o lege pentru că foarte mulți parlamentari intră în zona politică, vorbesc foarte mult, au tot felul de interpelări și mimează o activitate. Treaba parlamentarului este să facă legi, să găsească zone din societate unde există carențe și să facă legi”, spune Emanuel Ungureanu.

Adrian Dohotaru

Adrian este activist civic, cercetător și jurnalist. Este absolvent de Științe Politice, are un doctorat la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și a lucrat în cercetare la Facultatea de Studii Europene, parte a Universității Babeș-Bolyai. Luptă pentru dreptul cetățenilor la spațiul public și crede în justiția socială. În urma implicării sale civice, și a celor alături de care a lucrat în echipă, spații publice au fost salvate, politici locale s-au îmbunătățit, unele evacuări forțate ale unor oameni nevoiași au fost evitate. Vrea transparență totală prin buget participativ, un mecanism care permite cetățenilor participarea la consultări, dar și la luarea deciziilor, cu privire la distribuirea banilor din taxele și impozitele pe care le plătesc cetățenii. Este un promotor al unui stil de viață sănătos și un militant pentru spații publice, verzi, baze sportive, spații comunitare mai multe în care să ne petrecem timpul împreună. E vicecampion european și campion național la atletism și practicant al mai multor sporturi. Este cunoscut pe plan local și prin acțiunile sale de protest mai puțin obișnuite.

Mihai Goțiu

Mihai Goțiu a activat mai bine de 20 de ani în presă. Are studii de Drept și de Jurnalism la Universitatea „Babeș Bolyai Cluj”. A optat pentru o carieră în mass-media, acoperind toate domeniile, de la jurnalism sportiv și cultural, la jurnalism administrativ, social, de investigație, opinie, analiză și comentarii. A luptat împotriva proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană, subiect despre care a scris sute de articole, dar și o carte intituală sugestiv „Afacerea Roșia Montană”. În 2013 a obținut bursa de excelență în jurnalism Milena Jesenska, pentru tema de cercetare „Transformers MMXX. The Power of Culture in Social Changes”. După întoarcerea de la Viena, în 2014, Mihai Goțiu a preluat coordonarea editorială a site-lui România Curată. Mihai Goțiu este criticat de o parte a presei întrucât ar fi „trădat” meseria de jurnalist, transformându-se într-un activist, susținător al unor cauze.

Text: Radu Hângănuţ, Marius Avram, Maria Man