Cercetătorii de la UBB reclamă inegalitățile UE în finanțarea proiectelor de cercetare: „Doctoranzii sunt plătiți cu mai puțin decât dai atunci când te tunzi”

Conducerea Universității Babeș-Bolyai a trimis președintului României, premierului și europarlamentarilor români din Parlamentul European o scrisoare deschisă în care reclamă faptul că cercetătorii români care câștigă proiecte cu finanțare europeană nu pot fi plătiți cu sumele stabilite la nivel național prin Hotărâre de Guvern, fiind obligați să respecte o directivă europeană care prevede ca plata pentru o oră de cercetare să se raporteze la salariul de bază, mult mai mic în România. Astfel, plata pentru profesorii coordonatori scade de la 30 la 7 euro per oră, în timp ce pentru personalul asistent suma ar scădea sub trei euro și mulți cercetători angajați ai UBB doresc să își deruleze proiectele în alte țări.

Conducerea Universității Babeș-Bolyai a trimis o scrisoare deschisă președintelui, premierului dar și parlamentarilor români din PE, prin care le este prezentată o problemă rezultată dintr-o directivă europeană referitoare la plata cercetătorilor

„Problema majoră este că într-o lume globalizată, țările sunt în competiție și vor să aibă un avantaj comeptititv. Cine reușeșste să inventeze noi tehnologii  și fiecare vrea să obțină acel avantaj din cercetarea științifică. Ai nevoie de cercetători foarte buni. În programul vechi al UE, noi ne-am implicat bine. UE organizează competiții la nivelul Comisiei Europene. E un fel de olimpaidă, cu aceleași reguli și atunci și beneficiile trebuie să fie aceleași, iar calitatea aurului câștigat trebuie să fie aceeași. Noi am stabilit la nivel național. Astfel, la nivel mediu, o oră de cercetare în țările din Vest este 30 de euro. Poate fi mai mult, dar asta e media.  Noi știind că dacă vrem cercetărori buni, trebuie să ne ridicăm la acest nivel, am stabilit prin Hotărâre de Guvern că ora de cercetare pentru granturi câștigate prin competiție, poate ajunge până aproape de 30 de euro. De asemenea, în cazul lectorilor și asistenților să fie o sumă de 20 și ceva de euro. Am încercat să facem așa încât tinerii și cercetătorii care câștigă proiecte să aibă salarii comparabile cu Vestul pentru că cercetarea este globalizată și cărțile, materialele costă la fel de mult în cercetare”, a explicat prorectorul UBB, Daniel David.

Principalul efect al directivei este faptul că cercetătorii români sunt plătiți cu sume mai mici decât cercetătorii din alte țări deoarece raportarea se face la salariul de bază, iar legilația națională nu mai poate fi aplicată.

„În noul program european s-a specificat explicit ca raportarea pe care trebuie să o facem nu este la unele reglementări generale privind tariful, ci la salariul de bază pe care îl are cercetătorul în țară. A fost momentul în care totul s-a aruncat în aer, pentru că un profesor universitar are 31 de lei pe oră, adică vreo 7 euro pe oră și doctoranzii ar ajunge să primească mai puțin decât plătești atunci când te tunzi. E o problemă uriașă”, a mai explicat Daniel David.

Potrivit conducerii UBB, universitatea a făcut în 17 mai 2016 o sesizare la Comisia Europeană prin care s-a cerut respectarea legislației interne în privința salariilor cercetătorilor, răspunsul trimis în luna iunie fiind că problema a fost semnalată și de alte state și că se va încerca găsirea unei soluții. Răspunsul Ministerului Educației și Cercetării a fost că nu se poate aplica legislația internă, astfel că trebuie respectată directiva europeană. De asemenea, cercetătorii de la UBB se tem că în urma acestor mpsuri luate de Comisia Europeană și a întârzierilor cu reglementarea problemei, cadrele didactice cu granturi în derulare vor dori să le mute la universităţi din vestul Europei, cercetătorii vor refuza să înceapă proiectele, iar performanța din unviersități va scădea.

În scrisoare, conducerea UBB cere instituțiilor obţinerea unei excepţii pentru România (alte ţări din estul Europei au cerut acest lucru şi l-au obţinut), interpretarea constructivă a reglementărilor, în sensul că finanţarea se face conform cadrului/reglementărilor naţionale și modificarea cadrului existent „pentru un tratament mai echitabil al ţărilor din estul Europei”.