Asalt la patronatul multinațional. Greva de la Satu Mare s-a încheiat cu succes pentru angajați

Imagini grevă Cartel Alfa. (Foto: Dan Bodea)

 

După zece săptămâni, greva de la Electrolux Satu Mare s-a încheiat. Angajații au reușit să smulgă de la angajatori satisfacerea doleanțelor care au și declanșat protestul de lucru început în martie 2019. Totul a pornit de la neînțelegerile asupra noului contract colectiv (vechiul expirând la data de 31 ianuarie), muncitorii cerând, printre altele, doi lei în plus pe oră la salariu. Patroni au refuzat să le acorde acești bani, dar au cedat, chiar mai mult din punct de vedere financiar, în urma grevei, unică prin amploare și mobilizare în peisajul actualmente atât de resemnat al câmpului românesc al muncii. În cele 46 de zile lucrătoare de grevă, muncitorii au rezistat încercărilor de a fi intimidați, iar filialele sindicale din țară le-au trimis donații și ajutoare, în timp ce societatea civilă a dat dovadă de solidaritate, răspândind informații cu privire la situația și păsurile muncitorilor de la uzina de aragazuri.

Financiar, în urma grevei s-a obținut o creştere salarială în două etape. De la 1 mai 2019 o mărire de 5,5% plus bonus de prezenţă 240 lei brut (bonusul acordându-se proporţional cu zilele lucrate, astfel încât acesta nu se pierde pentru câteva zile de absenţă, aşa cum era în oferta iniţială). Cea de-a doua creştere va avea loc de la data de 1 ianuarie 2020, când salariile vor fi majorate cu încă 5,5% plus 480 bonus prezenţă. În total, explică sindicaliștii, față de cei aproximativ 585 de lei pe lună ceruți inițial s-au obținut cam 830 de lei, dar în două etape.

Unde-s mulți, puterea crește

La fabrica de aragazuri Electrolux, de la Satu-Mare, lucrează aproximativ 900 de persoane. Pe salarii mici, în medie cam 400 de euro, cu fix 2.458 de euro mai puțin față de cei 2.858 de euro, salariul mediu al unui muncitor industrial din Suedia, țară de baștină a patronilor de la Electrolux, fostă Samus, preluată de suedezi în 1997. Ceea ce se produce la Satu-Mare se exportă și în țări precum Franța, Italia, Spania, Suedia, Norvegia sau Israel. În România, pe piața echipamentelor de gătit, Electrolux este lider, conform unei analize făcute de Ziarul Financiar. Puternicul conglomerat de electrocasnice, al doilea în lume după Whirlpool, are fabrici și în alte țări, iar unele dintre ele se află chiar la vecinii din Ungaria, la Jászberény și Nyíregyháza, acolo unde suedezii au delocalizat și o parte din producția ce se realiza înainte pe liniile de asamblare din Italia. În Europa de Est, numărând și Turcia și Rusia, România este a șaptea piață, ca mărime, de vânzare pentru Electrolux, care produce aragazurile de marcă Electrolux, Zanussi, AEG și Frigidaire.

La Satu Mare, greva a izbucnit pe 4 martie 2019, la nici trei luni după ce presa financiară internațională a anunțat că acțiunile Electolux au înregistrat la nivel internațional cea mai mare creștere din ultimele 8 luni, cu creșterea pe măsură și a profiturilor înregistrate. Pe parcursul celor 10 săptămâni de grevă, protestatarii au rezistat intimidărilor și presiunilor, în timp ce numărul lor a crescut semnificativ, mai ales că patronatul a amenințat și cu delocalizarea producției în Polonia. Din țară, din partea altor filiale județene ale sindicatului Cartel Alfa a curs cu donații, astfel că ceva bani au ajuns altfel la protestatari sub formă de ajutoare sociale bănești.

Sorin Faur, lider de sindicat al Samus, parte a sindicatului Cartel Alfa se declară mulțumit de ceea ce s-a obținut în urma grevei. „S-a încheiat noul contract colectiv de muncă, iar în loc de mărirea la salariu cu 585 de lei pe care am cerut-o inițial, cu bonusuri, măriri, etc, am reușit să obținem o mărire de 833 de lei, cu o creștere de 410 lei de la 1 mai și restul de 420 de la 1 ianuarie 2020. Mai sunt într-adevăr și alte lucruri legate de condițiile de muncă care trebuiesc rezolvate, dar motivele pentru care am declanșat greva, după ce nu am putut ajunge la un acord la un nou contract de muncă colectiv după expirarea celuilalt la 31 ianuarie 2019, au fost rezolvate“, a spus liderul sindical.

Însă, dincolo de câștigurile materiale, mai există și creșterea numărului de persoane înscrise în sindicat. Tot conform spuselor sindicalistului de la Samus, „pe perioada grevei a crescut numărul celor înscriși în sindicate. Din calculele mele, mai mult de 60 de persoane noi. Oricum, deja 70%, cam 560 dintre cei aproximativ 900 de angajați sunt membrii de sindicat. Mai sunt în fabrică și vreo 2-300 de persoane care sunt angajați temporari sau pe perioadă determinată, iar aceștia nu prea se înscriu în sindicat, dar oricum, avem o rată foarte bună de reprezentare“, a mai spus Sorin Faur.

Greva, solidarități și strategii de familie

Despre situația muncitorilor din Est a curs multă cerneală prin presa și prin studiile de specialitate. Prost plătiți, precari și fără putere de negociere cu patronatul, mulți dintre aceștia au optat pentru exit din țările lor de origine în căutarea unei piețe pe care forța lor de muncă să valoreze totuși ceva mai mult. Pentru cei rămași acasă, salariile au rămas mult sub media europeană, iar condițiile de muncă s-au schimbat foarte lent în puțin mai bine. În acest context, izbucnirea grevelor în această parte de lume semnalează nemulțumirea multor angajați față de prețul scăzut oferit subzistenței lor lunare, preț adesea insuficient pentru familiile românești, problemă ridicată și de angajații Electrolux.

Secretarul sindicatului Cartel Alfa din Satu Mare, Vasile Dârle a vorbit despre sprijinul acordat greviștilor din partea societății civile, dar și despre activarea unor rețele de solidaritate, fără de care ar fi fost dificilă susținerea unei astfel de greve. „În timpul grevei am trecut de la 368 la 576 de membrii de sindicat, iar asta a atras atenția angajatorilor, fiindcă au observat și ei cu cât a crescut numărul. Oricum, e fără precedent ce s-a întâmplat. Mă refer la mobilizare și solidarizarea societății civile cu noi. Într-adevăr nu a fost toată lumea în grevă, fiindcă sunt și oameni care nu sunt membrii de sindicat. Apoi, au fost unele familii, unde fie ambii soți, fie doar unul dintre cei doi au intrat în grevă, pentru a avea totuși un salariu. Oamenii au supraviețuit în acest timp mai ales din donațiile primite din țară, de la celelalte filiale județene ale Cartel Alfa, pe care le-am împărțit și le-am transformat în ajutoare sociale pentru oameni“, a explicat Vasile Dârle, adăugând și că „din păcate, acum cotizația la sindicat este fixă, de 25 de lei. Teoretic ar trebui să fie 1% din salariul brut, iar din ăștia cam 50% să meargă către fondul de grevă, însă așa, fără donații, chiar nu i-am fi putut ajuta financiar pe oameni pe perioada grevei. Puținii bani pe care îi avem din cotizații merg la fondurile de deces sau alte situații din acestea sau sunt pentru protocol“, a mai spus secretarul Cartel Alfa Satu Mare.

Ad astra per grevă

Microbul grevelor la unitățile multinaționale de producție pare să se extindă, o grevă spontană izbucnind zilele trecute și la uzina Astra Rail din Arad. Fabrica se află în proprietatea unui concern american care este acționar majoritar (75%) asupra unei unități arădene care numără 1.200 de salariați. Greva a pornit de la solidarizarea angajaților români cu cei indieni, ultimii trezindu-se în plicul de salariu cu sume cuprinse între 5 și 50 de lei, în urma unor probleme apărute cu costurile unui bilet de avion către India. Ceea ce a declanșat greva a fost și nemulțumirea muncitorilor români față de condițiile salariale din contractul de muncă colectiv. Conform spuselor liderilor sindicali, citați de Agerpres, patronii Astra Rail au ameninţat că închid fabrica de vagoane marfă de la Arad, dacă salariaţii nu reiau lucrul, ultima ofertă către angajaţi fiind o creştere a salariilor de 350 de lei, în două etape, în acest an, ofertă pe care unii angajați sunt dispuşi să o accepte.

Liderul sindicatului din cadrul fabricii Astra Rail Arad, Ionel Rusu, a declarat, marţi, pentru Agerpres, că la discuţiile avute pe parcursul zilei de luni cu reprezentanţii patronatului, aceştia au avertizat că dacă nu se reia lucrul în cel mai scurt timp, se are în vedere inclusiv închiderea unităţii de producţie. “Ultima ofertă pe care patronii au spus că sunt dispuşi să o facă pentru semnarea noului contract colectiv de muncă reprezintă o creştere salarială nesemnificativă în comparaţie cu solicitările angajaţilor. Ni s-a propus o creştere în două etape, sume fixe, respectiv 250 de lei pentru fiecare angajat de la 1 mai şi 100 de lei de la 1 octombrie. O parte dintre angajaţi, de la unele ateliere, au decis să reia lucrul, în timp ce alţii vor să continue protestul, nemulţumiţi de această ofertă. Patronatul ne-a transmis că dacă nu se reia lucrul, mai departe totul se va derula prin avocaţi, instanţe, şi ar putea decide inclusiv închiderea fabricii”, a declarat liderul sindical. Potrivit aceleiași sursei citate, patronii au promis că angajaţii care vor relua lucrul vor fi plătiţi şi pentru zilele în care au protestat fără să muncească. Negocierile pentru noul contract colectiv de muncă nu s-au încheiat, însă sindicaliştii spun că patronii nu sunt dispuşi să ofere mai mulţi bani.

După greva de la Electrolux mai multe organizații sindicale declanșează grevă sau apar mișcări spontane de protest. Este foarte interesant că se întâmplă asta în timp ce o nouă lege a dialogului social este dezbătută în comisia de muncă din Camera Deputaților. Din păcate, nu cadrul legislativ este cel care încurajează mișcările greviste, care este foarte defavorabil angajaților și sindicatelor. Nivelul de trai foarte scăzut al lucrătorilor îi face să-și piardă răbdarea, în contextul în care în industrie nivelul salariilor a rămas la nivelul salariului minim pe economie sau puțin peste. Condițiile de muncă sunt al doilea factor. Se lucrează la bandă, cu pauze foarte mici (la Electrolux lucrătorii au reclamat pauze de 5 minute și 20 de minute pentru pauza de masă), iar lucrătorii sunt tratați foarte prost (amenințări cu închiderea sau relocarea companiei, toxicitate, boli care nu sunt recunoscute ca boli profesionale etc.). România a atras industrii bazându-se pe avantajul oferit de forța de muncă ieftină, fără valoare adăugată mare. Acesta este răspunsul lucrătorului român, sătul să fie plătit cu jumătate din salariul unui polonez și o zecime din cel al unui suedez. Grevele apar și ca urmare a expirării contractelor colective de muncă, când se negociază unul nou și când este singurul moment în care se poate face grevă legală. Și la Astra Vagoane este o situație de felul acesta. Oamenii se așteaptă la o majorare semnificativă a salariilor, în timp de companiile oferă 5-10%“, a explicat Rodica Novac, expert relații de muncă.

Postaţi un comentariu